Memoria lui Brâncuşi, strivită sub lama buldozerelor

0
874

Ziua de 19 februarie a fost declarată Ziua Brâncuși și decretată sărbătoare națională. La Petroşani, oraş de care Constantin Brâncuşi îşi leagă numele, marele sculptor ar fi putut avea un muzeu, la fostele ateliere UMIROM. Un proiect asumat public de fostul prefect de Hunedoara, Aurelian Serafinceanu, dar nepus nicicând în pratică. Între timp, chiar și ”maternitatea” Coloanei Infinitului a fost rasă cu buldozerul, la fel ca și promisiunile afaceristului.

Marele sculptor Constantin Brâncuşi ar fi putut avea, la Petroşani, un muzeu dedicat creaţiilor sale inegalabile. Un loc unde, de Zua Brâcuşi, în 19 februarie, s-ar fi putut omagia memoria inegalabilului artist care îşi leagă puternic numele de aceste locuri. Din păcate, avem doar un “colţ Brâncuşi” la Muzeul Mineritului – şi asta graţie unor oameni cu suflet mare, pasionaţi de istorie, de ultură.

De numele Petroşaniului se leagă strâns realizarea Coloanei Infinitului, cea mai cunoscută dintre operele lui Brâncuşi. Coloana Infinitului  a fost realizată în anul 1937 în Atelierele Centrale Petroşani, devenite ulterior URUMP, IUMP şi, în cele din urmă, UMIROM . Potrivit datelor vremii, şeful proiectului a fost inginerul Ştefan Georgescu-Gorjan, iar Constantin Brâncuşi a venit de la Paris pentru a supraveghea turnarea modulelor Coloanei şi a colaborat îndeaproape cu Georgescu-Gorjan. Mai mult, cei doi ţineau legătura prin scrisori, iar inginerului i-a revenit întreaga răspundere a coordonării operaţiilor la Petroşani şi Târgu-Jiu. Documentele şi schiţele celebrei opere expuse la Târgu Jiu ar fi trebuit, cel puţin la nivel declarativ, să fie găzduite într-un muzeu amenajat chiar în incinta UMIROM.

Promisiune rasă de lama buldozerului

Proprietarul uzinei, fostul prefect de Hunedoara Aurelian Serafinceanu, promitea public, în 2001, că va înfiinţa la Petroşani Muzeul Coloanei lui Brâncuşi. Nu numai că acest lucru nu s-a întâmplat, dar din vechea fabrică s-a ales praful. La finele anului 1999, SC UMIROM SA – maternitatea operei lui Constantin Brâncuşi – avea datorii de 67,952 miliarde de lei, la un capital social de 45 miliarde de lei. FPS a decis să o vândă, iar fabrica a fost cumpărată în anul 2000 de fostul prefect PSD al judeţului, Aurelian Serafinceanu, pentru  7, 9 miliarde lei vechi, plătiţi în rate.

Serafinceanu promitea la momentul achiziţonării ei redresarea societăţii, lucru care nu s-a realizat niciodată, în ciuda contractelor de sute de miliarde încheiate cu Compania Naţională a Huilei (CNH) Petroşani, mai ales pe vremea în care Serafinceanu era prefect de Hunedoara. Din cauza debitelor foarte mari către stat, în anul 2004 a fost instituit sechestru asigurător pe bunurile mobile şi imobile ale uzinei, care au fost apoi scoase la licitaţie. Firma  a intrat pe rând în reorganizare, în lichidare, în faliment, iar apoi a dispărut.

Din fosta fabrică, cândva mândrie a industriei Văii Jiului, a mai rămas doar amintirea, după ce societatea a fost trecută în sistem suveică prin mai multe firme înfiinţate şi desfiinţate aproape în timp record.

„Uzina- oraş” trebuia să fie rasă de pe faţa pământului pentru ca acolo să răsară un centru comercial, care însă nu a mai apărut, cel puţin până acum. Din vechiul amplasament al Umiromului a mai rămas doar amintirea. Iar memoria lui Brâncuşi este omagiată într-un colţ, la Muzeul Mineritului.

Carmen COSMAN – PREDA

 

Comments

comments

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here