A doua oară! Fost prefect de Hunedoara scăpat de închisoare pentru că s-a PRESCRIS fapta

Costel Alic, fost prefect de Hunedoara și fost director al Complexului Energetic Hunedoara a scăpat de închisoare în dosarul falimentării Băncii Române de Scont – controlată de Sorin Ovidiu Vântu – pentru că între timp a intervenit prescripția răspunderii penale pentru fapta de care era acuzat. Este pentru a doua oară în aceeași cauză când Alic nu mai poate fi tras la răspundere din cauză că intervine prescripția răspunderii! Un dosar pentru care judecătorii au avut nevoie de 8 ani pentru a ajunge la o soluție finală și de care se leagă strâns și cel al dezastrului din cariera de cuarț de la Șiglău – Uricani.

Curtea de Apel București a pronunțat astăzi soluția finală în dosarul falimentării Băncii Române de Scont, în care a fost judecat și Costel Alic, în calitate de reprezentant al societății  “Construct Grup Internaţional” SRL, devenită ulterior Romcuarț, care a luat un credit generos de la BRS pentru care a garantat cu drepturile obţinute din exploatarea carierei. De asemenea, în construcția financiară a  fost atrasă și Societatea de Asigurări Astra, care a garantat înțelegerea în favoarea deținătorului licenței de exploatare a cuarțului din Uricani.

Numai că exploatarea cuarțului nu s-a mai produs niciodată, cum nici fosta fabrică de procesare nu a mai fost relansată, așa cum se promitea la vremea respectivă, iar Alic a ajuns inculpat în dosarul instrumentat de procurorii DIICOT – Structura Centrală.

Pe rolul instanței de fond, respectiv Tribunalul București, dosarul a ajuns în 2010 și după 5 ani de termene de judecată şi mai multe amânări ale pronunţării sentinţei s-a ajuns şi la o soluţie, respectiv în mai 2015.

Inițial, Costel Alic a fost judecat pentru înșelăciune și constituirea unui grup infracțional organizat.  Totuși, la pronunțarea sentinței, pentru înşelăciune nu a primit nicio condamnare, din cauză că fapta s-a prescris. A primit, totuşi din partea Tribunalului Bucureşti, o condamnare de 3 ani de închisoare pentru constituirea unui grup infracţional. În plus, instanţa a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile si imobile aparţinând lui Alic Costel, în vederea confiscării speciale şi a plăţii cheltuielilor judiciare.

Acum, odată cu sentința definitivă pronunțată de Curtea de Apel București, fostul prefect scapă de orice răspundere penală. Și tot pentru prescripția răspunderii penale!

”Dispune încetarea procesului penal pornit faţă de inculpatul ALIC COSTEL, pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art.367 alin.2 Cod penal, ca efect al intervenirii prescripţiei răspunderii penale conform art.155 alin.4 rap. la art.154 alin.1 lit.c Cod penal”, se arată în sentință.

Conform art. 154, alin1 , lit. c., invocat de magistrașii bucureșteni, termenul de prescripție a răspunderii penale este de 8 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani. Iar art 155 alin.4 arată că ” ermenele prevăzute la art. 154, dacă au fost depăşite cu încă o dată, vor fi socotite îndeplinite oricâte întreruperi ar interveni”.

Așa că, după 8 ani de la demararea procesului Alic se poate considera liber ca pasărea cerului, mai ales că scapă și de orice răspundere civilă.

”Ia act că partea civilă BANCA ROMÂNĂ DE SCONT (prin lichidator FONDUL DE GARANTARE A DEPOZITELOR ÎN SISTEMUL BANCAR) nu a formulat pretenții civile față de inculpații (…) și ALIC COSTEl”, se mai arată în dispozitivul sentinței. (Sentința în ansamblul ei AICI)

De precizat că în anul 2010 procurorii DIICOT au trimis zece inculpaţi în instanţă pentru infracţiuni economice, falsuri înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, efectuate sub acoperirea Băncii Române de Scont.

Ar mai fi de spus că această cauză a ajuns la instanţa de apel după mai bine de un an de zile în care dosarul efectiv a ”dispărut” pe drumul dintre instanţa de fond şi cea superioară, iar pe parcursul apelului s-au folosit toate căile posibile pentru tergiversarea procesului.

Iată pedepsele inițiale:

La data de 11.05.2015, prin sentinţa penală nr.764/11.05.2015, Tribunalul Bucureşti a dispus condamnarea inculpaţilor:

NICOLĂESCU TEODOR, la pedeapsa de 6 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de delapidare cu consecinţe deosebit de grave in formă continuată. In baza art.367 alin.2 Cod penal condamna acelaşi inculpat la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru savarsirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat. In baza art.38 alin.1 Cod penal, art.39 alin.1 lit.b Cod penal aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare, la care adăugă un spor de o treime din cuantumul celeilalte pedepse stabilite – respectiv 1 an închisoare – inculpatul urmând sa execute in total 7 ani închisoare.

ALEXE CORINA, la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave. In baza art.367 alin.2 Cod penal condamnă aceeaşi inculpată la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat. În baza art.38 alin.1 Cod penal, art.39 alin.1 lit.b Cod penal aplică inculpatei pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare, la care adaugă un spor de o treime din cuantumul celeilalte pedepse stabilite – respectiv 1 an închisoare – inculpata urmând sa execute in total 5 ani închisoare.

BURGHELEA LUCIAN, la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave. În baza art.367 alin.2 Cod penal condamnă acelaşi inculpat la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat. În baza art.38 alin.1 Cod penal, art.39 alin.1 lit.b Cod penal aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare, la care adaugă un spor de o treime din cuantumul celeilalte pedepse stabilite – respectiv 1 an închisoare – inculpatul urmând sa execute in total 5 ani închisoare.

HARITONOVICI RĂZVAN EUGEN, la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave. În baza art.367 alin.2 Cod penal condamnă acelaşi inculpat la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru savarsirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat. In baza art.38 alin.1 Cod penal, art.39 alin.1 lit.b Cod penal aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare, la care adăuga un spor de o treime din cuantumul celeilalte pedepse stabilite – respectiv 1 an închisoare – inculpatul urmând sa execute in total 5 ani închisoare.

SĂFTESCU DAN DUMITRU MARIAN, la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave. In baza art.367 alin.2 Cod penal condamnă acelaşi inculpat la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru savarsirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat. In baza art.38 alin.1 Cod penal, art.39 alin.1 lit.b Cod penal aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare, la care adaugă un spor de o treime din cuantumul celeilalte pedepse stabilite – respectiv 1 an închisoare – inculpatul urmând sa execute in total 5 ani închisoare.

NĂFORNIŢĂ CONSTANTIN, la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave. In baza art.367 alin.2 Cod penal condamnă acelaşi inculpat la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat. In baza art.38 alin.1 Cod penal, art.39 alin.1 lit.b Cod penal aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare, la care adaugă un spor de o treime din totalul celeilalte pedepse stabilite – respectiv 1 an închisoare – inculpatul urmând sa execute in total 5 ani închisoare.

DUMITRU RODICA MARIA, la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de delapidare cu consecinţe deosebit de grave. In baza art.367 alin.2 Cod penal condamna aceeaşi inculpată la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat. In baza art.38 alin.1 Cod penal, art.39 alin.1 lit.b Cod penal aplică inculpatei pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, la care adaugă un spor de o treime din cuantumul celeilalte pedepse stabilite – respectiv 1 an închisoare – inculpata urmând sa execute in total 4 ani închisoare.

TUŞA VERONICA, la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de delapidare cu consecinţe deosebit de grave. In baza art.367 alin.2 Cod penal condamna aceeaşi inculpata la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat. In baza art.38 alin.1 Cod penal, art.39 alin.1 lit.b Cod penal aplică inculpatei pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, la care adaugă un spor de o treime din cuantumul celeilalte pedepse stabilite – respectiv 1 an închisoare – inculpata urmând sa execute in total 4 ani închisoare.

HAŢEGANU CONSTANTIN NICOLAE, la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz in serviciu cu consecinţe deosebit de grave. In baza art.38 alin.1 Cod penal, art.39 alin.1 lit.b Cod penal aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, la care adaugă un spor de o treime din cuantumul celeilalte pedepse stabilite – respectiv 1 an închisoare – inculpatul urmând sa execute in total 4 ani închisoare.

ALIC COSTEL, la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat.

Inculpaţii au fost trimişi în judecată de către Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală  la data 17 decembrie 2010.

“Afacerea cuarțul”

Afacerea cuarţului din cariera Şiglău-Uricani a început în anul 1999, când SC “Construct Grup Internaţional” SRL, reprezentată de fostul prefect de Hunedoara, Costel Alic (devenit ulterior şi director al Complexului Energetic Hunedoara), a achiziţionat fabrica de procesare a acuarțului pentru suma de 250.000 de lei. Doi ani mai târziu, în 20 mai, aceeaşi firmă a primit de la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi avizul de exploatare pentru cuarţul din cariera de pe Şiglău.

Investitorul a promis o relansare a activităţii acesteia, mai ales că în zona respectivă se găseşte cel mai pur zăcământ de cuarţ din Europa şi al treilea, din punctul de vedere al calităţii, din lume. În baza studiilor şi rapoartelor întocmite, firma susţinea că zăcământul de cuarţ existent în carieră ajunge pentru încă 43 de ani, fiind estimat la 40-45 milioane de dolari. În plus, SC “Construct Grup Internaţional” a obţinut şi un credit de la Banca Română de Scont, controlată de Sorin Ovidiu Vântu, destinat redeschiderii carierei şi fabricii din Uricani, pentru care s-a garantat cu drepturile obţinute din exploatarea carierei.

În afacerea cu cuarţ a fost atrasă şi Societatea de Asigurare – Reasigurare Astra, care, conform datelor vremii, a transferat, în perioada decembrie 2000 – februarie 2001, suma de opt milioane USD – 35% către Banca de Investiţii şi Dezvoltare (BID) şi Banca Română de Scont (BRS), implicate iniţial în afacerea „cuarţul”.

Pe parcursul anilor, afacerea s-a transferat de pe Construct Grup, pe Romcuarţ, iar fosta carieră a ajuns, între timp, o ruină.

Zăcământul de cuarţ de la Şiglău – Uricani a rămas neexploatat, după ce Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale a retras licenţa de concesiune celor de la Construct Grup Internaţional, devenită ulterior Romcuarţ şi Novacuarţ.

Carmen COSMAN – PREDA