După 30 de ani de la debutul lucrărilor/ Guvernul şi-a amintit de Barajul de la Mihăileni

Cabinetul Dăncilă şi-a adus aminte de Barajul de la Mihăileni – judeţul Hunedoara, o construcţie hidrotehnică ale cărei lucrări au demarat acum mai bine de 30 de ani. A decis să reaprobe obiectivul de investiţii ”Acumularea Mihăileni pe râul Crişul Alb, judeţul Hunedoara” precum şi caracteristicile principale şi indicatorii tehnico-economici aferenţi acestuia.

Barajul de la Mihăileni, unul dintre cele mai mari proiecte hidro-energetice din România, se află în şantier de 31 de ani. Investiţia demarat în vara anului 1987 şi trebuia finalizată cinci ani mai târziu. Nu este nici acum terminată, iar lucrările stagnează de mulţi ani.  Proiectul prevedea construcţia unui baraj cu o lungime de aproape 300 de metri şi o înălţime maximă de 24 de metri, precum şi amenajarea unul lac de acumulare cu un volum de peste 10 milioane de metri cubi, o suprafaţă de 110 hectare şi o lungime de 4,5 kilometri. De acest proiect urmau să beneficieze peste 20.000 de oameni din zona Bradului şi numeroasele uzine şi exploatări miniere din zonă din anii 1980, aproape toate dispărute în ultimii ani.

Lucrările au demarat într-un ritm susţinut, iar în primii trei ani au ajuns la un stadiu de peste 60 la sută. Între timp, aproape 70 de gospodării au fost strămutate pentru a face loc noului lac. Din 1990, deşi statul român a continuat să aloce fonduri pentru realizarea investiţiei, finalizarea construcţiei barajului de la Mihăileni nu a mai fost realizată. Conform estimărilor, cel puţin până în 2021 se va mai lucra la el.

Acum, Guvernul a decis să reaprobe obiectivul de investiţii ”Acumularea Mihăileni pe râul Crişul Alb, judeţul Hunedoara” precum şi caracteristicile principale şi indicatorii tehnico-economici aferenţi acestuia.

Conform notei de fundamentare a proiectuluid e hotărâre de Guvern, acumularea va îndeplini funcţiuni complexe de gospodărire a apelor din zona Brad – Gura Barza: asigurarea necesarului de apă pentru alimentarea populaţiei din localitățile Brad şi Crișcior şi a altor consumatori aflaţi aval de acumulare; producerea de energie electrică 1,2 Gw/an, precum şi apărarea împotriva inundaţiilor, industriei şi amenajărilor agricole din lunca Crişului Alb pe sectorul Mihăileni – Gurahonţ (judeţul Arad) prin atenuarea viiturilor.

„Acumularea Mihăileni controlează scurgerea pe un bazin important având efect de regularizare atât a debitelor scăzute din perioadele de secetă cât şi a viiturilor.

În prezent, alimentarea celor două localităţi Brad şi Criscior se face din sursa Crişcior (subterană şi de suprafaţă) cu un debit maxim de 100 l/s, care în condiţii de secetă scade la 75 l/s faţă de un necesar de 130 – 140 l/s. În acest timp numărul locuinţelor a crescut în cele două localităţi şi odată cu acestea şi consumatorii. Această lipsă acută de apă afectează atât agenţii economici cât şi activităţile sociale care conduc la nemulţumirea populaţiei din zonă”, se arată în documentul citat.

Potrivit documentaţiei, ar mai fi puţin de executat, însă este nevoie şi de finanţare. De asemenea, a fost nevoie de reanalizarea soluțiilor tehnice din studiul de fezabilitate, întrucât multe nu mai corespundeau financiar sau tehnic.

„Lucrările care se realizează în cadrul acestui obiectiv de investiții se încadrează în Strategia naţională de management al riscului la inundaţii pe termen mediu şi lung aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.846/2010, care defineşte un cadru tehnic, instituţional şi legal pentru prevenirea şi reducerea tuturor consecinţelor negative ale inundaţiilor, până la niveluri acceptabile gradual şi procentual, asupra activităţilor socio-economice, asupra proprietăţilor, asupra vieţii şi sănătăţii oamenilor şi asupra mediului înconjurător, ţinând cont de necesităţile specifice şi de obligaţiile internaţionale ale României, fiind în concordanţă cu orizontul de timp al Strategiei Naţionale pentru  Dezvoltare Durabilă. Valoarea obiectivului de investiții a fost aprobată în Consiliului Interministerial de Avizare Lucrări Publice de Interes Naţional şi Locuinţe”, se arată în Hotărârea de Guvern.

Potrivit Ministerului Apelor şi Pădurilor, lucrările ce vor fi executate, prin caracterul lor, au un impact negativ temporar asupra mediului, doar pe durata de execuţie. „Lucrările propuse respectă principiile de amenajare ecologică a cursului de apă, cu intervenţii minime asupra regimului de curgere, fără efecte negative ulterioare, în urma executării lucrărilor neînregistrându-se fenomene de poluare a mediului. Materialele utilizate vor fi ecologice, nepoluante şi se vor integra în mediul înconjurător. Impactul asupra apelor subterane se poate considera minor datorită genurilor de lucrări alese care nu împiedică transferul apei din râu în freatic şi invers. Impactul asupra aerului poate fi considerat minor. Datorită traficului rutier al utilajelor grele, în timpul executării lucrărilor, poluarea fonică va fi crescută” spun oficialii din minister.

Finanţarea obiectivului de investiţii se face de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Apelor și Pădurilor, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație în buget, din veniturile proprii ale Administrației Naționale “Apele Române”, precum și din alte surse legal constituite, conform programelor de invesțitii publice aprobate potrivit legii.

Recent, ca răspuns la o interpelare, Ministerul Apelor şi Pădurilor informa că, pentru Programul anului 2018 este prevăzută valoarea de un milion de lei, conform Fişei obiectivului de investiţii Acumulare Mihăileni, din Programul de Investiţii Publice.

Estimările alocărilor din anii 2019 şi 2020 sunt de câte patru milioane de lei pe an, iar în 2021, Ministerul Apelor şi Pădurilor prevede cheltuieli de 3.587.000 lei. Investiţia are o valoare de circa 105.000.000 lei, conform devizului reactualizat în 2011, din care până la sfârşitul anului 2016 au fost efectuate cheltuieli în valoare de 84.764.000 lei.

Carmen COSMAN – PREDA