Un nou studiu pentru minele Lupeni și Lonea. Polonezii au stat o săptămână în Valea Jiului

O săptămână au stat în Valea Jiului specialiștii de la institutul polonez care ar urma să realizeze un nou studiu în ceea ce privește condițiile în care pot fi închise minele Lupeni și Lonea, dar și impactul asupra comunităților. Miercuri a fost ultima zi în care polonezii au fost în Valea Jiului, dar se vor întoarce după perfectarea contractului. Un studiu similar a fost realizat de INSEMEX Petroșani, însă cei de la Uniunea Europeană ar dori să aibă și un punct de vedere al unui expert independent de țara noastră, pentru a înlătura probabil orice dubiu. De precizat că studiul INSEMEX a răspuns temelor punctate de autoritatea contractantă, respectiv Complexul Energetic Hunedoara.
Cei de la GIG Polonia sunt specialiștii care ar trebui să realizeze un nou studiu, ca fiind experții independenți agreați de UE. A mai fost un studiu, făcut de INSEMEX Petroșani, care a răspuns problemelor solicitate de Complexul Energetic Hunedoara, în calitate de autoritate contractantă, dar decidenții europeni ar vrea și o părere independentă, spune directorul CEH, Samuel Dioane.
“Polonezii au fost într-o primă vizită la noi. Urmează să se facă documentele necesare, să se încheie un contract, după care să realizeze studiul. Studiul polonezilor urmărește posibilitatea închiderii celor două exploatări miniere, Lonea și Lupeni, în condiții de siguranță, fără a se crea probleme atât în subteran, cât și în oraș. Problemele din subteran pot crea probleme mari și la suprafață, care să afecteze Lupeniul și Petrila. Bazat și pe studiul INSEMEX, care ne certifică temerile noastre, am solicitat Comisiei Europene să ne spună ce facem mai departe, iar aceștia au spus că ar fi corect să luăm un expert independent de statul român. Nu am înțeles de ce, pentru că cei de la INSEMEX sunt cei mai în măsură să spună ce se întâmplă în Valea Jiului. Cu ei avem un acord de colaborare de când s-a înființat institutul. Când a fost nevoie de experți, ne-au ajutat în toate situațiile să facem ceea ce trebuie făcut ca să nu avem probleme. Dar, pentru a elimina probabil orice dubiu, ne-au solicitat numele unui alt expert. Am trimis o adresă celor din Polonia, am trimis o adresă celor de Uniunea Europeană, care a acceptat ca GIG să facă studiul respectiv”, a precizat Dioane.
Într-o primă vizită, în Valea Jiului a fost 4 experți din Polonia, cu care oficialii CEH au purtat discuții, iar aceștia sunt dispuși să realizeze acest studiu, dar numai după perfectarea formelor legale. Timpul este însă foarte scurt. Conform Deciziei UE, minele Lupeni și Lonea ar urma să își încheie activitatea extractivă la data de 31 decembrie. GIG Polonia nu poate în niciun caz să se încadreze în acest termen. Așa că se așteaptă din nou după un răspuns al CE, care să precizeze pașii ce trebuie urmați.
”De la data de 31 decembrie, Decizia 787 spune clar că nu se va mai putea extrage cărbune din cele două exploatări miniere. Studiul INSEMEX vine și spune că nu se va putea opri activitatea pentru că perioada de timp alocată închiderii celor două mine este foarte scurtă – intri pe program de închidere în 2017 și în 2018 să închizi este imposibil. GIG a spus că până la 31 decembrie nu au cum să se încadreze. Ei vin pe ceva necunoscut. Au experiență în domeniu, dar nu pe mineritul Văii Jiului, care diferă de cel din Polonia. O să vină, o să intre în subteran, să ia o decizie în cunoștință de cauză, dar toate sunt de durată. O să facem o solicitare la Ministerul Energiei, iar ministerul să facă o solicitare la CE să ne spună cum acționăm în continuare. Noi nu ne putem asuma luarea unei decizii atât de importante. Nu putem trece peste UE”, a explicat directorul general al CEH.
Pe de altă parte, Samuel Dioane a precizat că nu se urmărește scoaterea celor două exploatări miniere de pe program închidere, ci doar ca minele să fie închise în condiții de siguranță, atât pentru oameni, pentru zăcământ, cât și pentru orașe.
”Până la finalizarea studiului, UE trebuie să ne spună ce să facem, să nu intrăm nici în zona de pericol. În baza punctului de vedere al acestora vom acționa în continuare”, a declarat Dioane.
Studiul INSEMEX, urmare a unei comenzi comerciale
De precizat că studiul INSEMEX Petroșani privind Minele Lupeni și Lonea a fost realizat ca urmare a unei comenzi comerciale venite din partea Complexului Energetic Hunedoara. Nu este pentru prima dată când între cele două entități există astfel de relații de colaborare, așa cum preciza și directorul CEH, Samuel Dioane.
”Putem să vă spunem că am primit o comandă comercială din partea unei entități, Complexul Energetic Hunedoara, căreia i-am răspuns ca întotdeauna cu profesionalism. A fost o temă punctuală, cu o cerință punctuală, la care s-a răspuns punctual”, a declarat directorul general al INCD – INSEMEX Petroșani, George Artur Găman.
De precizat că după ce studiul a fost realizat, INSEMEX a fost ținta unor atacuri, care încercau cumva să demonteze concluziile experților. Găman crede că, este posibil ca institutul pe care îl conduce să fie doar o victimă colaterală.
”Probabil că suntem o victimă colaterală, care încasează prin ricoșeu anumite lovituri. Sunt anumite persoane care vor să își facă probabil capital politic sau capital de imagine denigrând pe alții”, a precziat directorul INSEMEX.
Bombe cu ceas
Închiderea imediată a minelor Lupeni și Lonea, respectiv fără epuizarea zăcământului aflat în exploatare, ar transforma cele două exploatări miniere în adevărate bombe cu ceas, atrag atenția specialiștii. Sunt concluziile care se desprind din studiul oficial realizat de specialiștii INSEMEX la solicitarea Complexului Energetic Hunedoara, document care a ajuns la Comisia Europeană, ca urmare a solicitării statului român de prelungire a activității celor două capacități miniere. Sunt motive de natură tehnică și geo-miniere deopotrivă care ar vorbi despre necesitatea prelungirii activității la cele două mine aflate pe program de închidere. Mine care, conform specialiștilor, se încadrează în categoria a II-a de risc în funcție de degajările de metan, respectiv categoria I-a din punct de vedere al degajărilor de CO2.
Pe de altă parte, studiul arată că huila din straturile exploatabile este inflamabilă, cu tendință de autoaprindere, ceea ce impune extragerea rezervei de cărbune, iar în condițiile unei inundări rapide a galeriilor, fără respectarea tehnologiei de închidere etapiată, în retragere, gazul metan poate migra facil și rapid în cantități mari spre suprafață, de asemenea cu pericol de autoaprindere.
Astfel, se subliniază că sucursalele miniere ca operatori minieri, titulari ai licențelor de concesiune pentru exploatare, trebuie să extragă toate rezervele deschise și pregătite, în scopul prevenirii efectelor distructive care pot să apară în urma unor posibile explozii datorate acumulărilor necontrolate de gaze, dar și al eliminării riscurilor de autoaprindere a cărbunelui. ”În caz contrar, efectele cauzate de neextragerea integrală sunt imprevizibile și pot surveni oricând, cu implicații greu de anticipat atât în ceea ce privește zăcământul, dar și legat de personalul muncitor”, au arătat specialiștii.
Ca să nu se transforme în bombe cu ceas, cele două mine ar trebui închise etapizat și, mai ales, prin epuizarea rezervelor deschise
În studiu se subliniază că ar fi apărut elemente suplimentare față de programul de închidere stabilit anterior, elemente care conduc la necesitatea exploatărilor deschise și după anul 2018, până la finalizarea acestora.
Carmen COSMAN – PREDA