Peste 300 de milioane de lei pentru continuarea lucrărilor la DN66A Câmpu lui Neag – Cerna. Guvernul a aprobat indicatorii tehnico-economici

Foto: Arhiva

De 307.506.000 lei este nevoie pentru continuarea lucrărilor la DN 66A Câmpu lui Neag – Herculane, drum cunoscut și sub numele de ”Drumul lui Băsescu”, pentru că proiectul a demarat când fostul șef al statului era ministru al Transporturilor. O investiție la care se lucrează de ani de zile, dar care este departe de a fi finalizată, mai ales că în ultimii ani lucrările au stagnat. Guvernul a aprobat joi indicatorii tehnico-economici aferenţi obiectivului de investiţii „Drum de legătură DN 66A km 47+600 – km 66+204, Câmpu lui Neag – Cerna”, judeţul Gorj.

Potrivit Hotărârii de Guvern, finanţarea obiectivului de investiţii ar urma să se realizeze din fonduri de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, precum şi din alte surse legal constituite, conform programelor de investiţii publice aprobate potrivit legii.

”Ministerul Transporturilor, prin Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere – S.A., răspunde de modul de utilizare a sumei prevăzute în anexă, în conformitate cu prevederile legale în vigoare”, se mai arată în documentul aprobat de Exceutiv.

Conform Ministeruilui Trabnsporturilor, inițiatorul proiectului, implementarea acestuia va avea impact pozitiv prin dezvoltarea zonei turistice şi creşterea traficului cu destinaţie turistică şi de agrement de la lacul Cernei care ar putea constitui o puternică sursă de atracţie şi dezvoltare; Reducerea duratei de transport şi economie de combustibil; Creşterea confortului şi siguranţei în trafic; Dezvoltarea zonelor pe care le deserveşte, dar și atragerea forţei de muncă locală pe timpul execuţiei.

Proiectul inițiat de MT arată că valoarea investiției se cifrează la 307.506 mii lei, dar asta la un curs valutar calculat la valoarea euro de acum un an. Dacă vor fi găsiți și banii necesari, lucrările ar urma să se finalizeze în 36 de luni, precizează Ministerul Transporturilor.

Sectorul de drum este parte componentă a DN 66A şi face legătura între Câmpu lui Neag şi Valea Cernei, în prezent este pietruit, are platforma de 4,00m-6,00m şi carosabilul de 3,00m – 4,00m, fiind degradat în cea mai mare parte, nu există rigole sau şanţuri pereate. Pe toată lungimea traseului lipsesc parapeţii pentru siguranţa circulaţiei. DN 66A este asfaltat pâna la Campu lui Neag. În prezent, din zona localităţilor Petrila, Petroşani se poate ajunge în localitatea Băile Herculane doar pe un traseu ocolitor, pe reţeaua existentă de drumuri naţionale, prin Târgu Jiu pe DN 66 iar apoi pe DN 67D către localitatea Baia de Aramă. Caracteristicile tehnice şi de exploatare actuale ale drumului pe sectorul km 47+600 – km 66+204 nu corespund normelor tehnice în vigoare prevăzute pentru un drum naţional de clasă tehnică V. Declivităţile (pantele) actuale ale drumului sunt între 14% şi 19%. Podeţele existente sunt în cea mai mare parte podeţe tubulare Φ 0,50m-1,50m, fiind majoritatea degradate, fără amenajări în amonte şi aval (camere de cădere, pereuri, etc.). Acestea sunt insuficiente ca număr pentru descărcarea apelor pluviale şi au diametrul mic pentru a putea prelua debitul la viituri mari. Şanţurile lipsesc în cea mai mare parte, iar cele existente sunt erodate sau înfundate”, scrie în nota de fundamentare care însoțește proiectul de hotărâre.

Pe de altă parte, spun oficialii MT, aducerea drumului la parametrii corespunzători pentru circulaţie contribuie la dezvoltarea zonelor pe care le va deservi, cu precădere a zonei turistice şi de agrement de la lacul Cernei care ar putea constitui o puternică sursă de atracţie şi dezvoltare turistică.

Sectorul de drum analizat este parte componentă a drumului naţional DN 66A, începând de la km 47+600, din zona Cantonului Silvic Câmpuşel şi se termină la km 66+204, la coada lacului de acumulare Valea lui Iovan. Altitudinile variază între 1400 m în zona de început a traseului, acestea scăzând până la circa 700 m către finalul traseului. Drumul se desfăşoară prin zone împădurite, urcând până la pasul Jiul-Cerna (km 50+300) de unde coboară până la râul Cerna (km 62+400) desfăşurându-se paralel cu acesta pe partea stângă până la km 63+825. În continuare, drumul traversează râul Cerna printr-un pod existent, care are lungimea de 24,50 m, lăţime de 5,25 m şi trotuare 2 x 0,90 m. Acest pod nu corespunde din punct de vedere al gabaritului şi al clasei de încărcare. Către sfârşitul traseului, drumul este mărginit de Dealul Cardomanu pe partea dreaptă (sens către Cerna – sat) şi Dealul Alunu pe partea stângă, mai arată documentele.

Amenajarea DN66A reprezintă unul dintre cele mai controversate proiecte de infrastructură din România, pentru care activiştii de mediu s-au luptat chiar şi în instanţă ca să nu fie implementat. Pe de altă parte, finanţarea a fost asigurată cu mare greutate, așa că s-a lucrat pe porțiuni, iar investiția nu a fost niciodată finalizată.

Drumul a primit numele fostului Preşedinte al României, Traian Băsescu, deoarece lucrarea a demarat pe vremea în care acesta era ministru al Transporturilor. Construcţia Drumului Naţional 66 A a fost anunţată din 1997, ca o alternativă pentru revigorarea zonei afectată de disponibilizările masive din sectorul minier. Lucrările au demarat în anul 2002, asta după ce în 1999 drumul forestier care traversa rezervaţiile naţionale Retezat şi Valea Cernei a fost ridicat la rangul de drum naţional. Conform datelor oficiale, până acum au fost construiţi circa 20 kilometri din şosea, de la ieşirea din localitatea Uricani până în zona Câmpuşel, în Parcul Naţional Retezat. Până în 2010, trebuiau să fie finalizaţi şi restul de 18 de kilometri ai DN66A, până la Izvoarele Cernei, unde calea de acces se intersectează cu un alt drum naţional, DN67D, legând astfel Valea Jiului de Băile Herculane, dar acest lucru nu s-a mai întâmplat.

Proiectul a fost mult întârziat și de faptul că mai multe organizaţii ecologiste au contestat investiţia, pe motiv că şoseaua va afecta ecosistemul din rezervaţiile naturale. Ulterior, proiectul a primit avizele de mediu, însă nu a mai primit finanţare.

Carmen COSMAN – PREDA