Fostă platformă minieră, vizată de Consiliul Județean. Costă aproximativ 2,6 milioane de lei. De ce nu a luat-o nimeni până acum și cum promisiunile au lăsat istoria să se dărâme!

Clădirile monument istoric ale minei Petrila și fosta platformă minieră în ansamblul ei ar putea ajunge de la Societatea Națională de Închideri Mine Valea Jiului la Consiliul Județean Hunedoara. Costă circa 2,6 milioane de lei și nu pot fi predate fără o justă despăgubire. Și Primăria Petrila le-a vrut, dar fără bani, însă legal este imposibil. Primarul recunoaște acum că s-a bazat pe tot felul de promisiuni, iar directorul tehnic al SNIMVJ vorbește și despre tot felul de interpuși care au promis diverse soluții. Legea este însă una clară, iar sub povara promisiunilor nerealizate, clădirile monument istoric clasa A se pot prăbuși în curând.

Istoria de la Mina Petrila, rămasă în picioare după închiderea perimetrului industrial, ar putea ajunge la Consiliul Județean Hunedoara.  Marți, părțile implicate în acest demers s-au întâlnit și au discutat despre această posibilitate. Problema este ca ulterior preluării lor clădirile să aducă și beneficii, nu să producă doar cheltuieli.

”Vrem să preluăm toate activele din perimetrul fostei Exloatări Miniere Petrila. Ne interesează Valea Jiului. Am fost la o analiză la SNIMVJ, împreună cu directoarea Muzeului Civizilației Dacice și Romane, cu șeful de la Patrimoniu. Sunt acele patru clădiri monument istoric, iar în jurul lor sunt acele clădiri din zona de protecție. Nu se poate dărâma nimic. Suntem azi aici pentru a vedea, pentru a analiza și avem în intenție să cerem AGA la Ministerul Energiei să cumpărăm aceste clădiri. Dar numai după o analiză, fiindcă nu putem cumpăra ceva ce produce doar cheltuieli. Trebuie să găsim o soluție împreună și cu administrația publică locală”, a explicat administratorul public al județului Hunedoara, Costel Avram.

Ar putea fi accesate și fonduri europene pentru revigorarea fostei platforme miniere, dar trebuie o analiză amănunțită și găsite cele mai bune soluții.

”Consiliul Județean Hunedoara are bani pentru a prelua ce este aici, dar mai departe trebuie să facem proiecte și să accesăm foduri europene pentru a pune în valoare această fostă exploatare minieră. Dacă din analiza noastră va reieși că putem aduce un plus valoare comunității, vom face toate diligențele pentru a cumpăra activele de la Societatea de Închideri”, a mai spus Avram.

Ar putea fi înființată chiar o secție a muzeului devean pentru clădirile cu valoare de monument istoric.

”Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva este o instituție care deja a demonstrat că știe cum se pregătesc aceste proiecte. Proiectul cu restaurarea amfiteatrului de la Sarmizegetusa pe care CJ Hunedoara l-a câștigat și se va implementa este de 5 milioane de euro. Vreau să vă spun că eu, în calitate de manager, am actualizat Cartea Funciară de la Hațeg pe acest monument de la nivelul anului 1880. Nimeni nu a mai umblat la Cartea Funciară. (…) Și aici vorbim de investiții de milioane de euro. Avem exemplul de bună practică de la Sarmizegetusa, unde CJ Huneodara a adus 5 milioane de euro. Va fi primul monument istoric din România de catgoria A și de asemenea importanță restaurant și reconstruit astfel încât să poată găzdui evenimente culturale cu 5.000 de oameni. Dacă vorbim de exemplu e bună practică a Muzeului din Orăștie. Consiliul Județan a accesat 5 milioane de euro și acolo vom avea pentru prima dată, într-o clădire veche, monument istoric, un muzeu de 3.000 mp. Deci, mai întâi trebuie să clarificăm situația juridică a acestor monumente istorice. Dacă CJ Hunedoara consideră că este în folosul comunității să le achiziționeze, specialiștii din cadrul Muzeului vor pune umărul la scrierea unor proiecte adevărate, pe care vom cere, eu zic, cel puțin 5 milioane de euro, pentru aceste patru monumente care pot deveni, ele împreună un mic muzeu, o secție a muzeului din Deva, dedicată mineritului de la Petrila. Așa văd eu lucrurile împreună cu cei de la Consiliul Județean. Cele patru clădiri sunt Atelierul Mecanic, clădirea compresoarelor vechi, Puțul nou cu skip și Puțul central, turnul și hala. Aceste patru clădiri sunt clasificate în categoria A, deci ca și clădiri extrem de importante din punct de vedere al patrimoniului”, a precizat Liliana Țolaș, directorul MCDR Deva.

Primăria Petria s-a bazat pe promisiuni de campanie!

Până acum s-au făcut numeroase demersuri de salvare a clădirilor. Au scăpat de la demolare, însă nu au reușit să-și găsească un alt proprietar. Asta și pentru că, potrivit legii, istoria nu se poate dona, ci doar transfera contra – cost. Primăria Petrila a vrut să le ia în administrare, dar fără bani. Pe baza unor promisiuni, recunoaște acum primarul Vasile Jurca.

În urmă cu câteva luni de zile, în primăvară, Societatea de Încideri de Mine ne-a trimis o adresă prin care ne-a cerut să ne exprimăm dreptul de preemțiune. Ca și primărie, nu ne permitem din bugetul local să cumpărăm aceste clădiri. Am încercat tot felul de demersuri să le obținem pe o altă cale, gratuit printr-o hotărâre de Guvern, dar nu s-a putut, nu s-a găsit soluția legală. A fost și campanie electorală și unii și-au asumat că găsesc soluții să trasfere aceste clădiri printr-o altă metodă. Așa am sperat, că vom reuși să le transferăm prin hotărâre de Guvern cu titlu gratuit în domeniul public al orașului și în continuare să le administrăm împreună cu un ONG sau chiar singuri. (…) Au fost promisiunile celor care guvernau la vremea respective. Cred că era Guvernul Ponta. Am vorbit la Ministerul Energiei și ni s-a spus de la minister că la un moment dat se va putea după ce se închide și se definitivează procedura. Au fost în condițiile astea transferate și alte terenuri în urmă cu câțiva ani. S-au mai închis și alt perimetere miniere în Petrila și au fost transferate. Aici nu s-a mai putut pentru că s-a schimbat legislația, Curtea Constituțională a dat o decizie prin care nu s-a mai permis ca active ale statului să poată să treacă în domeniul public al oricărei entități din țară”, spune primarul Petrilei, Vasile Jurca, unul dintre cei implicați în demersurile de salvare de la demolare a clădirilor monument istoric.

Clădirile aflate acum în discuție aparțin celor de la SNIMVJ, care le administrează, asigură paza perimetrului și chiar plătește impozit pe ele, asta deși la Petrila nu mai este niciun fel de activitate economică.

”Prin Hotărâre de Guvern mina a fost deja declarată închisă. În momentul de față suntem în procedură cu ANRM pentru anularea licenței de exploatare, pentru că noi și pentru anul 2019 am plătit licență pe întreg perimetrul care a aparținut de Mina Petria, iar celelalte costuri legate de taxe și impozite locale și paza obiectivului în sine se ridică undeva la un milion pe an. Redevența este aproape 386.000. Deci aproape 1,4 milioane de lei este cheltuiala cu activele de la Mina Petrila. Cred că este vorba despre percepția legii în sine. O parte s-a încăpățânat să preia cu titlu gratuit, ceea ce nu se poate. Legea nu îți dă dreptul, trebuie să existe o justă despăgubire. Au existat o grămadă de interpuși care au zis că găsesc alte soluții de a aduce tot cu titlu gratuit în administrarea publică locală, lucru care până la urmă s-a dovedit a fi nereal. Noi, anul trecut, conform legii, am solicitat dreptul de preemțiune Ministerului Culturii, care l-a declinat în favoarea administrației publice locale. La rândul lor, au declinat. În 2019, am reluat procedura. Ministerul Culturii a declinat în favoarea admiistrației publice locale, care a spus că nu are bani pentr a achiziționa aceste active”,a  explicat Petre Drăgoescu, directorul tehnic al SNIMVJ.

Acum ne aflăm din nou în punctual zero, adică procedura este luată de la început. Ofertantul ar putea fi  de această data CJ Hunedoara, care a înțeles însă că istoria nu este gratuită. Este probabil ultima șansă a clădirilor monument istoric să fie salvate de la prăbușire.

Mina Petrila s-a închis în urmă cu trei ani, la 1 noiembrie2015. Fostul perimetru minier a fost înierbat și doar câteva clădiri încadrate drept monumente istorice mai vorbesc la Petrila despre lunga istorie a industriei extractive. Imobilele au fost intabulate, pentru a se putea face dovada proprietății lor, și evaluate la circa un milion de lei. Evaluat a fost și terenul ecologizat degrevat de sarcini, care costă undeva la 1,6 milioane de lei.

Carmen COSMAN – PREDA