Alarmant! Parcul Național Retezat, amenințat să-și piardă statutul de rezervație a biosferei. Riscă să fie declasificat din patrimoniul mondial UNESCO!

Foto: Parcul National Retezat

Situație alarmantă pentru Parcul Național Retezat care, alături de cel de la Rodna, este amenințat să-și piardă statutul de rezervație a biosferei. De asemenea, riscă să fie declasificat din patrimoniul mondial UNESCO! Forul internațional a atenționat în numeroase rânduri România că nu mai îndeplinește, în cele două cazuri, cerințele care se impun unei rezervații a biosferei. În tot acest timp, autoritățile sunt inerte!

Comisia Parlamentara Permanenta UNESCO s-a întrunit și a luat în discuție situația Parcurilor Naționale Rodna și Retezat, amenințate să-și piardă statutul de rezervație a biosferei și să fie declasificate din patrimoniul mondial UNESCO. Forul internațional a atenționat în numeroase rânduri România că nu mai îndeplinește, în cele două cazuri, cerințele care se impun unei rezervații a biosferei.

”Se reclamă în special prezența obligatorie pe teritoriul rezervațiilor biosferei a așezărilor umane, solicitare UNESCO ce putea fi rezolvată prin extinderea celor două parcuri naționale. Cert este că, până pe 30 septembrie 2019, România, prin Ministerul Mediului, trebuie să se poziționeze clar: ori trimite Comitetului Omul și Biosfera (MAB) UNESCO datele solicitate și promite că îndeplinește solicitările de conformare, ori își pierde, din 2020, statutul de rezervație a biosferei, ceea ce ar reprezenta o serioasă pierdere”, arată Comisia Parlamentara Permanenta UNESCO.

În toată această perioadă comisia, spun reprezentanții ei, a atras atenția autorităților despre această situație și nu puține au fost cazurile în care a somat factorii de decizie să-și îndeplinească obligațiile.

Sitația este alarmantă, iar România mai are are foarte puțin timp la dispoziție pentru a se conforma cerințelor UNESCO.

Parcul Naţional Retezat a fost creat în 1935, prin Jurnalul Consiliului de Miniştri nr. 593, fiind primul parc naţional din România, destinat conservării sălbăticiei Munţilor Retezat, a florei şi faunei de aici. Rezervaţia naturală este cea mai importantă din ţara noastră şi a fost declarată  monument al naturii fiind recunoscută pe plan internaţional ca Rezervaţie a Biosferei de către Comitetul MaB UNESCO la cea de a VI-a sesiune a Consiliului Internaţional de Coordonare a Programului Om-Biosferă, de la Paris din 1979. Parcul Naţional Retezat are o suprafaţă de 54400 ha şi o altitudine cuprinsă între 800 şi 2509 m şi, totodată, mai are 40 de vârfuri muntoase ce trec de 2200 m în medie depăşind 2350 m. Este situat în partea de sud-vest a judeţului Hunedoara şi păstrează urmele glaciaţiei de odinioară cu zeci de gheţari, dintre care unii aveau peste 10 km.

Prin peisajul variat şi relieful semeţ şi stâncos, Retezatul  prezintă o atracţie deosebită şi a constituit de timpuriu una dintre principalele regiuni turistice din Carpaţii Româneşti.

Traseele turistice marcate, care totalizează peste 200 de km, asigură o afluenţă mare a turiştilor. Munţii Retezat au unele din cele mai frumoase privelişti din Europa sud-estică. Masivul este traversat de multe poteci turistice marcate pentru amatorii de drumeţii, dar sunt şi câteva trasee de căţărare pentru pasionaţii de alpinism.

În Parcul Naţional Retezat se află 82 de lacuri glaciare dintre care Bucura (2041 m altitudine) – cel mai mare din ţară (format prin topirea unui gheţar) cu o suprafaţă de 11 hectare şi o adâncime de până la 16 m. Tot aici se găseşte şi cel mai adânc lac glacial din Carpaţi – Tăul Negru (2014 m altitudine), cu o suprafaţă de 7,5 ha. În Retezat sunt răspândite peste 320 specii de plante dintre care peste 15 la sută sunt endemisme carpatice, 12 la sută dacice şi 4 la sută endemisme proprii Retezatului, parte însemnată găsite în zona de protecţie – Rezervaţia ştiinţifică Gemenele, categoria I-a IUCN – destinată cercetării ştiinţifice, cu suprafaţa de 1.630 ha.

Carmen COSMAN – PREDA