Cum își ajută alte țări zonele miniere aflate în tranziție

Valea Jiului nu este singura zona minieră din Europa aflată în tranziție. Sunt 41 de regiuni incluse în Platforma pentru o tranziție justă în zonele miniere, program lansat de forurile europene. Restrângerea activității miniere trebuie dublată de măsuri, de programe ferme, care să reducă impactul socio-economic. Iar unele state au înțeles deja că trebuie să facă ceva concret în acest sens, dincolo de ajutorul venit de la Comisia Europeană.

Despre acest lucru s-a discutat la reuniunea de la Bruxelles a Platformei pentru o tranziție justă în zonele miniere, care a avut loc zilele trecute. Sunt țări unde guvernele și-au stabilit ținte clare de închidere a perioadei de tranziție și alocă fonduri importante pentru reconversia activității din aceste zone miniere.

”S-a discutat foarte mult despre ceea ce se întâmplă în fiecare stat membru, care mai are regiuni miniere și unde se mai produce energie pe cărbune. Sunt state precum Germania, Cehia, Grecia, Polonia, unde guvernele din aceste state, pe lângă toate aceste discuții și finanțări europene, alocă bani foarte mulți pentru un plan de restructurare sau reconversie a activității din zonele miniere.

Germania a alocat deja 2 miliarde de euro pentru această tranziție. Ei au pus o dată cel mult până în anul 2038, până când această tranziție va trebui să fie finalizată, dar lucrurile sunt foarte avansate.

Grecia, dacă acum 2 luni spunea că va merge cu această tranziție până în 2050, la această reuniune de la Bruxelles au venit și au spus că ei vor să închidă până în 2030. Grecia are producție de energie pe lignit și au investiții foarte mai care vor fi finalizate anul viitor. Se schimbă foarte rapdid ceea ce se întâmplă în această zonă cu tranziția justă. La fel Ungaria, Spania au dat a termen 2030”, a declarat primarul Petroșaniului, Tiberiu Iacob – Ridzi, care a fost prezent la această reuniune europeană.

Edilul spune că, probabil și România va merge undeva tot în zona aceasta a anului 2030, dar depinde foarte mult de Guvern ce se va întâmpla în cotninuare.

”Am vrut să subliniez căt toate celelalte țări au și progame naționale prin care vin cu măsuri complementare pentru această tranziție justă în zonele miniere din țările lor”, a precizat Iacob – Ridzi.

Pentru a susține diversificarea economică și tranziția tehnologică a regiunilor carbonifere, Comisia Europeană a lansat în 11 decembrie 2017 ”Platforma pentru regiunile carbonifere în tranziție”, una dintre principalele măsuri ale pachetului “Energie curată pentru toţi europenii”.  Platforma facilitează dezvoltarea de proiecte și strategii pe termen lung în regiunile carbonifere, în scopul lansării procesului de tranziție și ca răspuns la dificultățile sociale   și de mediu. Ea este concepută pentru a stimula tranziția către energia curată, acordând mai multă atenție echității sociale, transformărilor structurale, noilor competențe și finanțării pentru economia reală.
România a aderat la această platformă la începutul anului 2018 și,  în acest fel,  Valea Jiului ar fi prima zonă din România care va beneficia de sprijinul acestei iniţiative, prin proiecte care vizează diversificarea economică, îmbunătăţirea calităţii aerului şi a tehnologiilor care vor contribui la decarbonizarea economiei.

Carmen COSMAN – PREDA