Cum s-a lepădat conducerea CJ Hunedoara, până la ”al treilea cântat al cocoșului” de propriul proiect pentru drumurile spre zonele turistice. Poartă semnătura fostului director Carmen Guran!

Foto: Zig Zag prin Romania

Un proiect asumat de conducerea Consiliului Județean Hunedoara și totodată extrem de important, care vizează modernizarea a peste 170 de kilometri de drumuri pentru dezvoltarea infrastructurii turistice și promovarea patrimoniului economic și cultural al județului, zace prin sertarele administrației publice județene. Poartă semnătura fostului director al Direcției Tehnice, Carmen Guran, pentru înlăturarea căreia din funcție s-a desființat întreaga direcție. ”Un proiect prost”, spune acum administratorul public al CJ Hunedoara, Costel Avram, după ce, în 2018, conducerea consiliului prezenta același proiect cu mare emfază. Între timp Carmen Guran a devenit ”persona non  grata” pentru administrația publică județeană.

În 2018, oficialii Consiliului Județean Hunedoara anunțau, într-un comunicat de presă, că și-au propus să modernizeze peste 170 de kilometri de drumuri pentru dezvoltarea infrastructurii turistice și promovarea patrimoniului economic și cultural al județului. Un proiect complex de investiții despre care, la acea vreme, se spunea că a fost aprobat în urmă cu circa un an și jumătate, iar pentru implementarea lui erau vizate fonduri de la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, prin PNDL. Practic, este vorba despre 10 drumuri județene care formează un traseu turistic complex și cuprinde peste 40 de obiective de vizitat.

”Dezvoltarea durabilă a spațiului rural și urban este indispensabil legată de îmbunătățirea condițiilor existente și a serviciilor de bază, prin dezvoltarea infrastructurii de toate tipurile, în special a celei de acces. Pentru reducerea decalajelor dintre oraș și sat este nevoie atât de investiții din fonduri publice, dar și private. Tocmai de aceea, echipa de la conducerea Consiliului Județean Hunedoara a considerat că adoptarea unor măsuri precum modernizarea infrastructurii rutiere va asigura un cadru investițional atractiv pentru Ținutul Pădurenilor și Țara Hațegului, care să conducă la creșterea numărului de locuri de muncă și dezvoltarea turismului rural”, spuneau la acea vreme reprezentanții CJ Hunedoara.

Prin HCJ 187/30.08.2017 a fost aprobată Nota Conceptuală și Tema de Proiectare pentru obiectivul de investiții „Reabilitare drumuri județene pentru dezvoltarea infrastructurii turistice și promovarea patrimoniului economic și cultural al județului Hunedoara”, compus din 10 drumuri județene care formează un traseu turistic complex și cuprinde peste 40 de obiective de vizitat Este vorba despre DJ 687E Hunedoara – Teliucul Inferior: acces spre Castelul Corvinilor; DJ687D Telic – Toplița: Lacul Cinciș, Ținutul Pădurenilor; DJ687A Hunedoara – Silvașul De Jos – Hațeg: Mănăstirea Prislop; DJ687C Hațeg – General Berthelot – Răchitova: Cetatea regală a Hațegului, Rezervația de Zimbri,Geoparcul Dinozaurilor, Legendarium, Turnul Răchitova; DC100 DJ687C-DJ687G: Biserica Densuș; DJ687G Ștei – Densuș – Totești – DN66: Casa Vulcanilor, drumul Vulcanilor, Sarmizegetusa Ulpia Traiana; DJ685 Cârnești – Baraj Gura Apei: Biserica Ostrov, schitul Nisipoasa, barajul Gura Apei, acces Parcul Național Retezat; DJ686D- DJ686- DJ 685: Biserica Colț, Cetatea Colț, Biserica Râu de Mori; DJ686 Sântămăria Orlea – Râușor: Casa dinozaurilor pitici, Valea dinozaurilor, stațiunea Râușor, acces Parcul Național Retezat, biserica reformată de la Sântămărie, biserica monument de la Sânpetru; DJ 668 Bretea Româna – Călan: Cetățile Dacice Costești – Sarmizegetusa Regia.

Însumat, acest circuit turistic cumulează 170 km de drum cu îmbrăcăminte de beton asfaltic sau de ciment care necesita lucrări de reabilitare. Potrivit proiectelor, principalele lucrări necesare sunt reparații la îmbrăcămintea rutieră, desfundări, decolmatări de șanțuri, rigole, podețe existente, redimensionare sistem de colectare și scurgere a apelor pluviale, curățarea vegetației din zona drumului, refacerea acostamentelor, refacerea semnalizării rutiere și a sistemelor de protecție și siguranță a drumului, așternerea unui strat sau două de mixtura asfaltică în funcție de măsurătorile de capacitate portantă, dar și reabilitare poduri.

”Acest traseu unește Punctele de Informare Turistică din Țara Hațegului construite pe fonduri europene și readuce în atenție vechiul drum roman care unește cele două capitale antice Sarmizegetusa Regia (monument UNESCO) și Sarmizegetusa Ulpia Traiana. Totodată, existența unei infrastructuri rutiere moderne ar facilita și accesul mai multor turiști în zona montană a județului Hunedoara – Ținutul Pădurenilor și Parcul Național Retezat. În urma derulării celei de-a doua faze de proiectare, au fost realizate proiectele la faza D.A.L.I., aprobate prin HCJ 210/31.08.2018, în baza cărora au fost transmise către Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Cereri de Finanțare prin programul P.N.D.L.”, mai arătau șefii administrației publice județene

Executarea lucrărilor a fost prevăzută pe un plan multianual, în termen de trei ani după aprobarea finanțării, valoarea estimată pentru realizarea obiectivului de investiții fiind de 195.276.000 lei, conform datelor de la vremea respectivă. Numai că peste acest proiect s-a așternut praful. Mai mult, administratorul public al județului Hunedoara, Costel Avram, îl cataloghează acum ca fiind ”un proiect prost”. Și asta pentru că poartă semnătura fostei șefe a Direcției Tehnice din CJ Hunedoara, Carmen Guran, devenită între timp ”persona non – grata”.

”E un proiect prost, făcut de doamna Guran înainte de a veni eu. Este un proiect în care noi la ora aceasta plătim 3 milioane de lei numai pentru studiile de fezabilitate, cu avize cu tot. Nu vor fi bani pentru implementare. Costă aproximativ 170 de milioane de lei. Doamna Guran, înainte de a ajunge eu, a dat un mail la Bucureti și a zis că a rezolvat problema. Asta a fost o problemă personală a  dumneaei, să arate că este o foarte bună profesionistă, lucrurile au demonstrat contrariul, în sensul că mergând la CJ am întrebat de unde avem finanțare. Mi s-a răspuns că pe PNDL. Am mers cu Laurențiu Nistor  (n.r. – deputat și președintele PSD Hunedoara) la Ministerul Dezvolării să vedem de ce nu vin banii pe PNDL: fiindcă nici nu a fost proiectul depus.  A fost făcut în primavera anului 2018, iar la PNDL ultimul proiect trebuia în noiembrie 2017. Dăm 3 milioane de lei din cauza doameni Guran și le vom folosi aceste studii când vom avea bani. Nu există bani pentru implementare. Pe fonduri europene la ora aceasta nu se poate depune niciun proiect, iar PNDL nu funcționează”, a declarat Costel Avram.

Situația se vede cu totul diferit de pe cealaltă parte a ”drumului”

”În momentul în care eu am ajuns în Consiliul Județean, în 2 aprillie 2017, nu exista niciun proiect tehnic sau o documentație de intervenție, un DALI, care ar fi putut fi folosit pentru accesarea anumitor fonduri, indferent de fonduri. Când se deschide un program de finanțare, neapărat trebuie să ai un portofoliu de unu, două, trei proiecte, ca să poți să le promovezi. Realizarea unui proiect așa cum trebuie și în parametri tehnici corecți, implică puțin timp. Nu poți să faci în două săptămâni un studiu de fezabilitate care să funcționeze și chiar să merite promovat. Pentru PNDL II sesiunea de depunere a cererilor se termina după 17 zile de când am venit eu în Consiliul Județean. Nu aveam cum să am un proiect în 17 zile. Mi s-a cerut să caut proiecte ca să le putem promova. Am intrat în așa –  zisa arhivă a Consiliului Județean și nu am găsit absolut nimic. Am întrebat foștii colegi, foștii directori, angajați pe o funcție oarecum de responsabilitate în Direcția tehnică și mi s-a spus că nu există niciun proiect viabil care poate fi depus”, explică acum Carmen Guran care era situația în momentul în care a gândit acest proiect, având susținerea și girul președintelui CJ Hunedoara, Mircea Bobora.

Așa stând lucrurile, problemele au fost aprofundate și s-a constatat că drumurile sunt într-o mare suferință.

Carmen Guran: ”Studiind și rețeaua de drumuri și lucrările care s-au defsșurat în ultimul timp, am realizat că nu s-a făcut nicio reparație capitală de nu știu câți ani, deși la 7 ani orice drum ar trebui să inte într-o reparație capitală, că nu s-au făcut niște întrețineri periodice, așa cum cere normativul, adică la 4 – 5 ani toate covoarele asfaltice trebuiesc reînnoite. M-am dus la dl. președinte și i-am expus că eu aș avea o viziune despre un traseu paralel cu drumurile naționale, care să unească toate obiectivele importante din Țara Hațegului și i-am explicat domnului președinte că acest traseu de 170 de km unește Castelul Huniazilor, cu cetatea Ulpia Traiana și cetatea Sarmizegetusa Regia. Pe drumuri județene, deci în mare parte se ocolesc drumurile naționale, motiv pentru care turismul din zonă s-ar putea dezvolta foarte mult, având în vedere că traseul intersectează toate acele biserici medievale. I-am explicat că sunt peste 100 de pensiuni făcute pe fonduri europene, care ar putea beneficia de turism, cazare, masă. Acest traseu ar putea duce la dezvoltarea zonei pe baze tristice și ar putea crea plus valoare, plusvenit pentru micii întreprinzători care prin forțe proprii sau cu fonduri europene și-ar fi realizat o pensiune, o carmangerie sau divere mici afaceri. Dânsul a  fost foarte prins de ideea aceasta”.

Pentru documentare, i-au acordat sprijin cei de la Geoparcul Dinozaurilor, care au pus la dispoziție datele statistice, iar tema de proiectare a fost documentată cu date primite de la ONG-uri care se ocupă de promovarea acestei zone, proiectul fiind imediat îmbrățiat de toți consilierii județene. E drept, că valoarea prograului investițional în sine este foarte mare, fiind vorba despre 170 de kilometri și 10 drumuri! 10 drumuri făcute ca la carte, pe care orice turist ar fi putut ajunge până în creierii munților sau în zone mai puțin știute, cu peisaje incredibil de frumoase.

”Am început proietul. Singura mea susținere, trebuie să o recunosc, a  fost dl. Bobora. Am promovat notele și temele de proiectare, am început DALI-urile, s-au predat toate DALI-urile, deja în momenul acesta toate sunt predate, o parte din ele au fost trimise la ADR Vest pe lista suplimentară, dar din câte am înțees lista suplimentară se referea la proiectele depuse până în iunie 2017. La un moment dat se vorbea despre un PNDL III și dl. Bobora ne-a cerut să trimitem la MDR o cerere ca să o aibă în vedere, pentru că idea era interesantă, era un circuit frumos, erau foarte multe obiective. Într-adevăr dl. Avram cu dl. Nistor au fost la București să vadă despre ce e vorba, dar nefiind predate în termen – că nu aveam cum să îl predau în termen, că nu exista concepția acestui proiect în termen – a rămas în zona de rezervă. Eu am spus conducerii că oricând acest proiecte pot fi accesate pentru reparații capitale, pe fondurile județului sau pe alte fonduri, dar nu se poate să nu ai un drum de 20 de ani reparat capital. E criminal, se prăbușește toată rețeaua în condițiile în care nu faci întreținerea curentă și periodică și reparațiile capitale la timpul prevăzut de un normativ”, a mai spus fostul director al Direcției Tehnice din CJ Hunedoara.

Anul trecut, cu multă greutate, s-a reușit promovarea licitației pentru proiectele tehnice. La momentul acesta pentru cele 10 drumuri sunt contractate proiectele tehnice, acestea fiind în lucru. Cele 10 drumuri au fost împărite, pentru procedura de licitație, în 4 loturi, pentru că proiectul în ansamblul lui este vast.

De precizat că, deși acum fizic nu sunt bani, lucrările pot fi promovate pe viitorul exercițiu financiar al Comisiei Europene, dacă nu va mai exista un PNDL III din cauza problemelor de pe PNDL II. Un proiect ambițios, un proiect, așa cum spuneam, foarte important pentru județul Hunedoara, pentru promovarea zonelor cu potențial turistic, poate fi realizat. În condițiile în care nu este lăsat în continuare într-un sertar și catalogat drept ”prost” și asta pentru că poartă semnătura omului care, aproape peste noapte, a fost ”desființat” odată cu Direcția pe care o conducea după ce a promovat un concurs pe post! Iar dacă nu exista opoziția internă, la această oră puteau exista și contractele de execuție și se reușea deja promovarea lor pe ADR Vest

Cât privește catalogarea făcută de administratorul public, Costel Avram, cum că este ”un proiect prost”, Guran este de părere că eticheta a fost pusă pentru că ”ei nu au cum să își asume meritul acestui proiect. Este un proiect vast, iar semnătura mea este pe toate documentele”.

Carmen COSMAN – PREDA