România riscă să-și distrugă singurul râu de munte care mai curge liber, respectiv Râul Jiu, prin continuarea lucrărilor de amenajare a hidrocentralelor din ariile naturale protejate, proiect pe care parlamentarii vor să-l treacă pe repede – înainte! Capacitatea reală de producție, infimă de altfel, nu motivează nici graba parlamentarilor și nici dorința de a călca în picioare întreaga legislație de mediu. Interesul pare să fie undeva în zona constructorului, o firmă apropiată fostului ministru PSD al Industriilor Dan Ioan Popescu. Ar mai trebui spus, în context, că proiectul de continuare a lucrărilor la hidrocentrale vine chiar din zona PSD. Miza este reprezentată tocmai de aceste hidrocentrale a căror construcție a fost stopată de instanță, în lipsa unui studiu privind impactul de mediu!
Amenajarea hidroenergetică de pe râul Jiu presupune construirea unui baraj şi a unei microhidrocentrale la Livezeni, precum și a altor două centrale hidroelectrice la Dumitra şi Bumbeşti Jiu. Construcția acestora a început în 2004 și a fost realizată în proporție de peste 90%, potrivit Hidroelectrica. În 2017, însă, proiectul a fost stopat în instanță. Hidrocentralele sunt construite într-o arie naturală protejată și nu există un studiu de impact asupra mediului. Chiar și așa însă, parlamentarii PSD au inițiat un proiect, pe care vor să-l treacă pe repede – înainte, privind continuarea lucrărilor la aceste hidrocentrale de pe Jiu. La suprafață ar fi vorba despre ”independența energetică” pe care România își dorește să o atingă. În realitate însă studiile arată că lucrurile nu stau deloc așa, iar capacitatea reală de producție, respectiv energia electrică suplimentară asigurată prin finalizarea acestei amenajări hidroenergetice este infimă și nu scuză în niciun fel nici încălcarea gravă a tuturor normelor legale în domeniul mediului și nici distrugerile iremediabile.
Cu buldozerele în ariile protejate!
Călin Dejeu este biolog și activist de mediu. A luptat pentru salvarea râurilor și a demonstrat, cu date și studii reale, cât de devastator este impactul asupra mediului pe care îl are amenajarea hidroenergetică de pe Jiu atât prin scoaterea unor bucăți de teren din ariile protejate, cât și prin secarea Jiului. Să nu uităm că este un proiect calculat la debitele din anii 70 – 80, care astăzi nu se mai regăsesc Și nu vorbim doar afectarea biodiversității, ci despre un întreg lanț distructiv.
”Din păcate și din Parcul Național vor să scoată teren. Proiectul de lege nu face distincție, că acolo este și Sit Natura 2000 și Parc Național. Sunt suprapuse. Mie cel mai grav mi se pare că pierdem singurul râu mare de munte care mai curge liber în România. Jiul este singurul râu mare care mai curge liber. Restul toate au fost distruse. Impactul nu este local, este la nivelul întregii țării. Are un impact cumulat cu toate hidrocentralele de pe timpul lui Ceaușescu, care au distrus celelalte râuri. Este un atac la statul de drept. Vrem să o luăm pe urmele Poloniei, ceea ce mi se pare foarte grav, pentru că Comisia Europeană încă din toamnă a spus că este interzisă modificarea limitelor ariilor protejate pentru rațiuni economice. Și dl. Daniel Zamfir (senator PSD, unul dintre inițiatorii proiectului – n.r.) a și zis în Comisiile reunite că nu vrea să audă de Comisia Europeană. Este pe față o atitudine antieuropeană”, a precziat Călin Dejeu pentru Informația.
În tot acest timp, inițiatorii PSD ai proiectului de reluare a lucrărilor la amenajarea hidroenergetică de pe Jiu, iau în derâdere chiar impactul agresiv asupra mediului pe care îl va avea proiectul odată implementat. Iată cu cât cinism vorbea senatorul Daniel Zamfir, încercând să minimalizeze problema reală: „Nu putem să rămânem în același stadiu doar pentru că cineva neglijent a decis să constituie acea zonă arie protejată. Păsărelele care s-au speriat s-au mutat 300 m mai încolo. Nu cred că mai poate fi pusă în discuție o agresiune asupra mediului, e absurd să stai atâția ani pentru un peștișor care n-a trecut niciodată pe acolo”.
Au calculat că vor seca Jiul!
Poate fi scuzat demersul de a construi în ariile protejate de aportul adus de aceste hidrocentrale la sistemul energetic național, așa cum se încearcă acreditarea ideii? Mai ales că până acum proiectul a înghițit peste 175 de milioane de euro? În niciun caz, explică Dejeu. Nu poți să faci ceva ilegal pentru niciun fel de rațiune, iar în acest caz vorbim doar de propagandă.
”Oricât ar fi aportul, nu poate scuza demersul, pentru că nu poți să faci ceva ilegal pentru niciun fel de rațiune. Dar aportul este foarte mic. Nu trebuie să ne uităm la capacitatea instalată, pentru că aceasta este doar teoretică. Este o utopie. Ar trebui calculat cât ar produce în realitate, ceea ce nimeni nu a făcut. Sunt doar niște calcule false, care nu iau în considerare debitul Jiului, care este tot mai mic. Ar trebui să calculeze ținând cont de debitul zilnic al Jiului, să vadă din 365 de zile câte zile ar funcționa, la ce capacitate, pentru că acea capacitate instalată ar atinge-o vreodată. Este un element de propagandă acea capacitate instalată. Din păcate nimeni nu a făcut aceste calcule vreodată. Debitele au scăzut cu 20% pe râurile din zonă în ultimii 20 de ani. Oricum acea capacitate instalată nici la debitele din anii 70 nu era atinsă la un debit mediu. Mai este un element pe care nu l-au calculat ei. Calculele lor erau făcute gândindu-se că seacă Jiul complet, dar acum, teoretic, ei ar trebui să lase și un debit ecologic. Din documentele pe care le-am văzut eu, ei vor să ridice la peste 4 mc/s față de 2,7 cât este în avizul de gospodărire a apelor. Vor să emită un nou aviz de gospodărire a apelor, pentru că este prea vădit ilegal. Iar atunci cu atât mai puțin vor produce hidrocentralele, teoretic, dacă ar respecta debitul ecologic. Deci producția ar fi insignifiantă. Noi trebuie să producem energie legal”, a subliniat biologul Călin Dejeu.
”De interes public”, fără studiu de impact
În 2016, pe vremea Guvernului Tăriceanu, proiectul de pe Jiu a fost declarat de utilitate publică de „interes naţional”, asta deși nu exista un studiu de impact, iar construcția se găsește în plină arie protejată. Nu s-au pus în balanță avantajele și dezavantaleje, atrage atenția Dejeu, care subliniază că opoziția activiștilor de mediu, care au obținut în instanță stoparea lucrărilor, nu este doar pentru biodiversitate.
”Există conceptul de interes public major în legislația europeană, dar ar trebui un studiu care să conducă la această concluzie că un obiectiv este de interes public major, să pună în balanță avantajele și dezavantajele. Și nu există așa ceva pentru Jiu și nici nu le trece prin minte să facă așa ceva. Noi pierdem potențialul turistic enorm de acolo. Tot încearcă să promoveze ideea că noi ne opunem din motive de biodiversitate și atât. Dar natura nu înseamnă numai biodiversitate. Natura înseamnă și partea nevie, râul, cu pietrele, cu debitul lui. Natura în primul rând este pentru oameni. Parcul Național nu este pentru biodiversitate. Este ca să păstreze natura în întregul ei și este în primul rând pentru oameni. Peste tot în lume se câștigă enorm din ecoturism în parcurile naturale. Doar la noi îl distrugem pentru niște exploatări nerentabile”, a explicat pentru Informația biologul și activistul de mediu Călin Dejeu.
Parcul Natural Defileul Jiului adăpostește specii de animale protejate prioritar precum ursul carpatin și croitorul alpin, dar și specii protejate strict precum lupul, râsul, vidra, jderul sau bursucul. Un studiu realizat în 2011 pentru administrația parcului afirmă că hidrocentrala Bumbești-Livezeni este principala sursă de amenințare pentru conservarea speciilor, cu impact major în special asupra vidrei, dar că „vor fi afectate toate mamiferele de pe teritoriul parcului, ca urmare a reducerii sursei de apă”. Studiul arată că pentru conservarea habitatelor este nevoie de un debit mediu anual de minimum 10 mc/s. Chiar și racul de ponoare, cel despre care promotorii proiectului susțin că nu există, apare în studiile realizate pe teren, arată organizațiile civice ecologiste. Pericolul, arată ONG-urile de mediu, rezidă din faptul că, conform planurilor prezentate de Hidroelectrica, râul Jiu ar urmă să fie tras prin țeavă pe două tronsoane, unul de 12,5 km și unul de 7 km, pe aproape întreaga suprafață a parcului natural. Astfel, râul este captat în amonte în nordul parcului și eliberat în aval, în capătul opus al parcului, distrugând întregul sistem acvatic pe 30 de km.
Cine câștigă…
Și totuși, cine câștigă de pe urma acestui proiect atât de controversat, pe care parlamentarii PSD trag tare să îl aprobe? Cu siguranță constructorul, compania Romelectro din București.
” Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, compania este deţinută de Viorel Gafiţa, Camil-Ştetan Georgescu, Octavian-Dan Georgescu, Gabriel Rădulescu şi Dan-Ion-Şerban Dima. Potrivit jurnalistei de investigaţie Emilia Şercan, Viorel Gafiţa de la Romelectro este prieten cu Dan Ioan Popescu.
Potrivit Registrului Comerţului, în noiembrie 2004, DIP a cumpărat de la Dan-Ion-Şerban Dima (unul dintre actualii co-acţionari de la Romelectro) pachetul majoritar de acţiuni de 97,5 % la compania Management Roel.
Printre acţionarii de la Management Roel, cu 1 %, era şi Dan Ioan Gheorghiu, considerat, de asemenea, omul lui DIP, actual vecin al fostului premier Victor Ponta şi fost consilier al acestuia pe când era prim-ministru.
În februarie 2006, DIP a ieşit din societate după ce şi-a vândut participaţiile lui Dan-Ion-Şerban Dima.
Potrivit Registrului Comerţului, Dan Ioan Gheorghiu este partener cu 9,77% în compania Institutul de Studii şi Proiectari Energetice SA, în care Romelectro are 69,19 % din participaţii. Preşedintele CA al ISPE este Dan-Octavian Georgescu, unul dintre acţionarii de la Romelectro”, notează G4Media.
Context.
Întreaga problemă, care părea stopată de instanța de judecată definitiv până la rezolvarea reală a problemelor grave de mediu, a revenit la suprafață după ce parlamentarii PSD au depus un proiect de lege ”scoaterea unor suprafeţe din interiorul ariilor naturale protejate dacă, pentru suprafeţele respective, la data de 29 iunie 2007, erau aprobate, prin hotărâre a Guvernului sau Decrete de stat, obiective de investiţii pentru realizarea de amenajări hidroenergetice, obiectivele fiind in curs de execuţie sau demarate anterior acestei date”. Miza, spun cunoscătorii, o reprezintă chiar hidrocentralele de pe Jiu. Proiectul a fost aprobat recent în comisia de energie a Senatului.
Să nu uităm însă că România este în procedură de infringement încă din 2015 pentru astfel de hidrocentrale construite în situri Natura 2000, iar continuarea construcției acestor proiecte prin desființarea siturilor Natura 2000 va trimite România din nou la Curtea de Justiției a Uniunii Europene.
Conform Hidroelectrica, citată de G4Media, la data sistării lucrărilor, stadiul de realizare, pe principalele elemente ale obiectivului de investiţii „Amenajarea hidroenergetică a râului Jiu pe sectorul Livezeni-Bumbești” era următorul (cu precizarea că vorbim despre valori pur teoretice și debite maxim la nivelul anilor 70 – 80, care nu se mai regăsesc acum!)
Carmen COSMAN – PREDA
(Foto copertă: Călin Dejeu)