Lucrările hidrotehnice de pe Defileu, blocate în instanță după intervenția Gărzii de Mediu

Lucrările hidrotehnice de pe Defileul Jiului au fost blocate de instanță. Curtea de Apel București a respins recursul formulat de Hidroelectrica care contesta decizia Gărzii de Mediu de a fi reevaluat impactul produs de amenajările de pe Jiu.

Defileul Jiului,  acolo unde este implementat proiectul complexului hidroenergetic Bumbești Livezeni de către Hidroelectrica este zonă protejată Natura 2000. Acesta este și motivul pentru care Garda de Mediu a dispus reevaluarea acestui proiect din punct de vedere al impactului asupra mediului.

Decizia finală în acest proces a venit de la Curtea de Apel București, care a respins recursul formulat de Hidroelectrica în contradictoriu cu comisarii de mediu. De precizat că o astfel de reevaluare este impusă de faptul că proiectul a primit autorizații de mediu anterior aderării României la UE și desemnării zonei respectiv ca areal protejat în cadrul Natura 2000.

Hidroelectrica trebuie acum să notifice autoritatea competentă pentru protecţia mediului privind elemente noi ce au intervenit, necunoscute la data emiterii actelor de reglementare, precum şi asupra oricăror modificări ale condiţiilor care au stat la baza emiterii actelor de reglementare, înainte de realizarea modificării.

Până la adoptarea unei decizii de către autoritatea competentă, este interzisă desfăşurarea oricărei activităţi sau realizarea proiectului, planului ori programului care ar rezulta în urma modificărilor care fac obiectul notificării, spun specialiștii.

Contestat de organizațiile de mediu

Proiectul derulat pe Defileul Jiului este unul dintre cele mai contestate.  Peste 30.000  de semnături a strâns deja petiția pentru salvarea Râului Jiu și totodată a Parcului Național Defileul Jiului.

Contestatarii lui atrag atenția că cel mai spectaculos parc naţional din ţară ar putea fi distrus de la un capăt la celălalt, dacă lucrările vor continua. Defileul Jiului – se arată în petiția lansată de biologul Călin Dejeu – cu peisajele care îţi taie răsuflarea, cu ultimul râu mare de multe care mai curge liber în Carpaţii Româneşti, cu padurile virgine şi cvasi-virgine care care formează aproape jumătate din mantia verde a versanţilor, se numără, fără îndoială, între cele câteva elemente esenţiale, de valoare supremă, ale patrimoniului natural naţional.

”Parcurile naționale sunt ultimele refugii ale naturii la scară mare, sunt menite păstrării într-o formă neperturbată măcar a unor eșantioane din magnifica natură pe care am avut-o. Ele sunt protejate cu adevărat în orice țară din lume. Este de neconceput chiar și în lumea a treia ca autoritățile să ia macar în considerare implicarea în distrugerea unui parc național, cum se întâmpla acum la noi.
Distrugerea Defileului Jiului, fără sens, nu este doar o tragedie de proporții ci și o rușine națională. Din păcate aceste autorități sunt atât de dedicate distrugerii acestui colț unic de natură vibrantă, copleșitoare, încât doar o opoziție publică masivă poate schimba ceva!”, se scrie în documentul citat.

Parcul Național Defileul Jiului este una dintre cele mai sălbatice și spectaculoase zone natural protejate din România. Peisaje de o frumusețe aparte, sute de specii de plante și de animale, unele protejate prin lege, condiții unice în țară pentru practicarea raftingului și a pescuitului sportiv, posibilități de cercetare științifică a ecosistemului acvatic –toate acestea ar putea dispărea dacă râul care a creat acest defileu va fi deviat, conform unui proiect hidroenergetic care este în desfășurare în acest moment.

Amenajarea hidroenergetică a Defileului Jiului este un proiect demarat în 2003. Lucrările au fost întrerupte câţiva ani, dar au fost reluate în forţă anul trecut. Proiectul prevede captarea Jiului în anumite zone și direcționarea lui prin niște conducte uriașe, lucru care ar reduce semnificativ debitul râului pe porțiunea respectivă.

Biologul Călin Dejeu este unul dintre primii care au luat atitudine faţă de acest proiect, arătând că nu este justificat din niciun punct de vedere, nici chiar economic, iar efectele sunt devastatoare.

”Defileul Jiului este protejat de lege, fiind declarat şi parc naţional şi sit Natura 2000.
Proiectul sinistru presupune ghilotinarea cursului Jiului printr-un baraj la Livezeni, de unde apa este deviată prin tunel până la ieşirea din defileu. Mai mult, la treimea defileului fac alt baraj, care să stoarcă şi să trimită spre aducţiune şi puţina apă adunată pe prima treime a defileului. Şi râul Bratcu, o perlă ascunsă a parcului, va fi deviat. Pârâul Dumitra, care încă adăposteşte specii protejate de peşti, va fi și deviat şi regularizat până la distrugerea completă a cursului inferior. Prin urmare, reţeaua hidrografică a parcului naţional va fi nimicită. Se adaugă defrişări, drumuri industriale, un alt pod, şantiere, utilaje care poluează şi tulbură ani în şir liniştea naturii, ferestre de atac …
Distrugerea habitatelor acvatice şi ripariene, aridizarea microclimatului defileului, se vor resimţi asupra întregului ansamblu de ecosisteme al parcului naţional, care se va prăbuşi. Echilibrul mutimilenar al padurilor virgine va fi perturbat. De la speciile protejate de peşti, care vor dispărea complet din situl Natura 2000/parcul naţional, de la vidre până la urşii care coboară în perioadele secetoase să bea apă chiar din Jiu, toate vieţuitoarele vor avea de suferit. Ecoturismul va primi, prin eliminarea totală a raftingului, o lovitură de graţie. Defileul Jiului va deveni o zonă dezolantă.
Dispariţia chiar şi a ultimului râu mare de munte care mai curge liber în Carpaţii Româneşti înseamnă desigur o mutilare a cadrului natural al ţării, în ansamblu”, spune în petiție Călin Dejeu.

Cei care au semnat petiția cer Guvernului să abroge de urgență HG 1297/2006, pentru că, spun aceștia, nici nu se poate pune problema ca în anul 2017 să fie de utilitate publică distrugerea unui parc național pentru câțiva MW.

Carmen COSMAN – PREDA