Valea Jiului în traziție. A fost lansat raportul “Tranziție justă în Hunedoara – Diversificare economică, echitabilă și durabilă”

Organizațiile Greenpeace România și Bankwatch România au lansat luni, 23 septembrie, la Palatul Cultural al Minerului din Lupeni, raportul “Tranziție justă în Hunedoara – Diversificare economică, echitabilă și durabilă”, material pregătit de Centrul Român de  Politici Economice. Raportul este relevant și pentru realizarea Strategiei de dezvoltare a regiunii, document definitoriu pentru următorul exercițiu financiar 2021-2027.

Studiul este dedicat identificării alternativelor de dezvoltare a Văii Jiului, ca modalități de înlocuire a profilului monoindustrial bazat pe exploatarea cărbunelui. Organizatorii acestei acțiuni, cele două ONG-uri subliniază că închiderea minelor reprezintă un pas important în obiectivul principal de decarbonizare, însă asigurarea tranziției post-închidere reprezintă o provocare, în special pentru comunitățile direct afectate de acest proces. Deși fiecare proces de închidere a unei mine are particularitățile sale, este comună nevoia unui model de dezvoltare bazat pe politici publice locale, concepute pentru a susține economia locală și a reduce impactul negativ asupra comunităților. Iar pentru acest lucru, toți actorii implicați în acest proces de tranziție s-au așezat la aceeași masă și au  creionat proiecte commune. Contextul național și european este favorabil pentru a implementa soluțiile enunțate în raport. Valea Jiului este regiune pilot în cadrul Platformei pentru Regiuni Carbonifere în Tranziție și multe părți interesate sunt implicate activ în acest proces. Raportul este relevant și pentru realizarea Strategiei de dezvoltare a regiunii, document definitoriu pentru următorul exercițiu financiar 2021-2027.

”Astăzi lansăm un raport de cercetare, o modelare macroeconomică, prin caree încercăm să vedem care sunt scenariile de dezvoltare pentru Valea Jiului. Acst raport vine într-un context foarte favorabil: Valea Jiului este o regiune pilot în cadrul Platformei regiunilor miniere în tranziție la nivelul comisiei Europene. În aprilie au venit reprezentanții CE pentru prima oară într-o regiune minieră, din toate cele 42 de regiuni miniere care există la nivelul UE, după care cei de la CE i-au invitat pe cei 6 primari din Valea Jiului să participe la Bruxelles, unde au semnat un memorandum pentru tranziție justă, prin care își asumă că vor dezvlolta Valea Jiului. Mai vorbim despre Ministerul Fondurilor Europene care se ocupă în perioada următoare de strategia de dezvoltare a Văii Jiului, iar acest raport vine la fix pentru completarea acestei strategii. Ne dorim să fie asimilat în strategia la care o să lucreze cei de la Minister și, evident, noi înțelegem că din această strategie vor fi definite următoarele programe naționale din care vor fi pregătite o serie de proiecte pentru următorul exercițiu financir 2021 – 2027”, a declarant Vlad Cătună, coordonator de campanii Greenpeace România.

Scenariile de dezvoltare, axate pe cele 3 sectoare primare ale economiei (agricultură, industrii, servicii) și rezultate în urma unor modelări macro economice, sunt construite ca alternative viabile, echitabile și durabile. Ele pun accent pe numărul de locuri de muncă create, costurile și beneficiile rezultate. În sectorul primar, care include microferme de animale sau cultivarea arbuștilor fructiferi, până în 2030 se pot crea beneficii nete de 420 milioane lei și 760 de locuri de muncă. Sectorul secundar (energie regenerabilă, creșterea eficienței energetice a clădirilor etc ) ar produce beneficii nete de 150 milioane lei și 1520 locuri de muncă. Nu în ultimul rând, impactul total al sectorului terțiar (dezvoltarea structurilor de sprijin, agropensiuni, turism în natură) va fi de 181,27 milioane de lei și 434 de locuri de muncă.

Rodica Burlacu, economist, Centrul Român de  Politici Economice: ”Întâlnirea de astăzi reprezintă prezentarea unor oprtunități, a unor soluții pentru Valea Jiului de diversificare economică, prin sectoare alternative industriei mineritului, realizate în cadrul unui raport de cercetare bazat pe metodologii testate și date concrete, cuantificabile. Veinim cu o abordare relative nouă, construim  pe valorificarea potențialului local în cele trei sectoare mari ale economiei. Ceea ce propunem noi este o prezentare cuantificabilă, deci rezultate concrete, cifre, pe care nu le-am regăsit în alte strategii sau inițiative prezentate. În plus, noi ne-am propus să pornim de la ce există deja și să contruim peste” .

Din recomandările enunțate în raport, pentru ca scenariile să prindă contur s-a vorbit despre elaborarea și implementarea unor programe de calificare/recalificare/instruire; creșterea competitivității produselor și serviciilor oferite de către mediul privat; identificarea domeniilor cheie pentru implicarea locuitorilor; creșterea conectivității zonei prin atragerea de investiții în domeniul transporturilor; întărirea capacității administrative; stimularea colaborării dintre actorii locali – societate civilă, autorități publice, mediul privat și structurile de învățământ.

“Platforma reprezintă o oportunitate pentru crearea de locuri de muncă, însă acestea nu vor fi de durată și bine plătite dacă nu sunt rezolvate și celelalte probleme, precum recalificarea sau infrastructura”, a completat Alexandru Mustață, coordonator de campanii Bankwatch România.

La eveniment au participat autorități locale și regionale, asociații, sindicate, reprezentanți ai mediului de afaceri, dar și ai Universității din Petroșani.

 

Greenpeace este o organizaţie internaţională independentă, prezentă în peste 50 de ţări din întreaga lume, care acţionează pentru a schimba atitudini şi comportamente, pentru a proteja şi conserva mediul înconjurător şi pentru a promova pacea. Pentru a-şi păstra independenţa, Greenpeace nu acceptă donaţii de la guverne, partide politice sau companii, ci se bazează mai ales pe contribuţii de la persoane fizice.

Asociația Bankwatch România este o organizație non-profit înființată în anul 2012 cu scopul de a preveni proiectele finanțate din fonduri publice care au un impact negativ asupra mediului și drepturilor omului.