Reparație legală: primarii pot depune jurământul în fața judecătorului delegat. Vezi în ce condiții!

233

Un proiect de lege adoptat de Parlament și promulgat de Președintele României, inițiativă susținută și promovată de senatorul PSD de Hunedoara Cristian Resmeriță, dă posibilitatea primarulor de a depune jurământul și în fața judecătorului delegat în cazul în care şedinţa privind ceremonia de constituire a consiliului local nu are loc în termen de 30 de zile de la data alegerilor sau în cazul când, din alte motive temeinice, acesta nu a putut depune jurământul în această şedinţă. Proiectul care vizează modificarea art. 150 din Codul Administrativ vine să repare o lacună legislativă.

Astfel, conform modificărilor aduse prin inițiativa semnată și susținută de senatorul Cristian Resmeriță: ”Primarul depune jurământul prevăzut la art.117 în şedinţa privind ceremonia de constituire a consiliului local sau în faţa judecătorului delegat, în camera de consiliu, în cazul în care şedinţa privind ceremonia de constituire a consiliului local nu are loc în termen de 30 de zile de la data alegerilor sau în cazul când, din alte motive temeinice, acesta nu a putut depune jurământul în această şedinţă. Încheierea judecătorului delegat este definitivă şi se comunică de îndată prefectului şi secretarului general al unităţii/subdiviziunii administrativ- teritoriale”.

Inițiatorii proiectului au arătat că alesul local se bucură de protecţia legii în exercitarea mandatului său, ceea ce presupune asigurarea condiţiilor legale pentru participarea la activităţile autorităţilor administraţiei publice locale din care face parte, în calitate de reprezentant al colectivităţii locale, în interesul căreia a fost ales, respectiv la şedinţele consiliului local/judeţean şi al comisiilor de specialitate ale acestora. Intrarea în vigoare a Codului administrativ (OUG 57/2019) a adus reglementări specifice şi în privinţa modalităţii în care primarul, autoritatea executiva a administraţiei publice locale, intră în exerciţiul de drept al mandatului, ceea ce implică depunerea jurământului prevăzut de lege.

Rezultă, aşadar, că legiuitorul a limitat clar posibilitatea depunerii jurământului de către primar, urmărind ca aceasta ceremonie să aibă loc doar în cadrul primei şedinţe privind ceremonia de constituire a consiliului local (reglementată de art.116 Codul administrativ), existând o singură derogare, cu titlu de excepţie: depunerea jurământului în faţa judecătorului delegat, doar atunci când prima şedinţă privind ceremonia de constituire a consiliului local nu are loc in termen de 60 de zile de la data alegerilor. După intrarea în vigoare a Codului Administrativ, în urma alegerilor locale, au apărut însă situaţii obiective în care candidatul declarat câştigător al alegerilor pentru funcţia de demnitate publică de primar, nu a putut depune jurământul prevăzut de lege în prima şedinţă privind ceremonia de constituire a consiliului local, această şedinţă desfăşurându-se însă conform prevederilor şi termenelor prevăzute de art. 116 raportat la art. 114 din Codul Administrativ, aşadar nefiind incidenţa nici soluţia de excepţie a depunerii jurământului de către primar în faţa judecătorului delegat, aşa cum este reglementată de teza finala a art. 150 alin.(l) din Codul administrativ. În practică, astfel de situaţii au apărut spre exemplu din cauza prelungirii definitivării validării mandatului primarului, conform procedurii art. 149 din Codul Administrativ, în contextual exercitării căii de atac a apelului prevăzut de alin.4 şi următoarele ale acestui text normativ sau din cauza altor situaţii obiective care în esenţă nu au permis candidatului declarat câştigător al funcţiei de primar să participe la prima şedinţă ceremonială de constituire a Consiliului local şi să depună jurământul în această şedinţă. întrucât textul art. 150 alin.{l) din Codul administrativ prevede, ca excepţie de la depunerea jurământului de către primar în şedinţa ceremonială de constituire a Consiliului local, depunerea jurământului în faţa judecătorului delegat doar dacă această şedinţă ceremonială nu a avut loc în termen de 60 de zile de la data alegerilor locale, apare o neclaritate cu privire la procedura ce trebuie urmată în situaţia în care prima şedinţă ceremonială, sus menţionată, a avut loc în interiorul acestui termen dar candidatul declarat câştigător al funcţiei de primar nu a putut depune jurământul în aceasta şedinţă”, se explică în expunerea de motive.

Și tocmai situaţiile de excepţie descrise au condus la conturarea necesităţii modificării textului legal al art. 150 alin.(l) din Codul administrativ, în vederea asigurării unei prevederi legale clare, lipsite de echivoc, care să permită aplicarea legii tuturor situaţiilor juridice ce ar putea intra sub incidenţa acesteia.

Prin adoptarea acestui proiect de lege, care a devenit lege în urma promulgării, această lacună legislativă a fost remediată.

Carmen PREDA