Statul Român a pierdut încă un proces la CEDO, de data aceasta pe mâna administratorului public al județului Hunedoara, Costel Avram. Este o decizie care vine din urmă, de pe vremea în care Avram era director al operatorului de apă și canalizare din Valea Jiului, Apa Serv Valea Jiului SA. În țară se pregătește un nou proces de sute de mii de euro, dincolo de daunele stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Este o decizie pronunțată de CEDO în cauza ”Gerom Real Estate S.A. împotriva României”, generată de dezgroparea conductelor de pe strada Mărășești, care duceau la fosta uzină de utilaj minier.
Scandalul conductelor…
Scandalul de pe strada Mărăşeşti a început în 2013, după ce firma care a câştigat licitaţia organizată de ApaServ pentru introducerea rețelelor de canalizare, a ajuns cu lucrarea în zona respectivă. După deschiderea şantierului, muncitorii au dat peste mai multe conducte metalice care odinioară alimentau cu apă fostul UMIROM, actualul Gerom. Reţelele, invocau cei de la ApaServ, erau dezafectate de ani de zile, muncitorii au scos conductele din pământ şi le-a depozitat la sediul societăţii, cu posibilitatea ca proprietarii lor să şi le poată recupera. În replică, oficialii Gerom au reclamat faptul că le-au fost afectate interesele şi chiar alimentarea cu apă pentru viitorul centru comercial, care ar urma să fie construit pe amplasamentul UMIROM, solicitând reintroducerea conductelor în pământ, aşa cum au fost găsite. Pentru că părţile nu au ajuns la un consens, disensiunile s-au mutat pe rolul instanţelor de judecată.
Cerom Real Estate a pierdut procesul la Tribunalul Hunedoara, dar reprezentanții societatății au dat în judecată Statul Român la CEDO, unde au avut câștig de cauză.
Ce a decis CEDO…
Societatea a reclamat faptul că a fost privată de dreptul său de acces la o instanță ca urmare a respingerii, fără a examina pe fond cererea sa de anulare în parte a anexei la Decretul guvernamental nr. 1352/2001. Aceasta se întemeiază pe art. 6 alin. (1) din convenție, care este redactat în partea relevantă după cum urmează: „Orice persoană are dreptul la un proces echitabil (…) în fața unei instanțe […], care va hotărî (…) litigiile privind drepturile și obligațiile sale civile […]”. Reclamanta s-a aflat în imposibilitatea de a contesta în instanța hotărârea prin care a fost înscris în lista de bunuri aparținând domeniului public local un imobil pe care societatea reclamantă afirmă că îi aparține.
Practic, conform deciziei CEDO, ”Prin Decretul nr. 1352/2001, Guvernul stabilește lista bunurilor aparținând domeniului public al orașului Petroșani. Printre proprietățile enumerate în anexa la decret se număra și o rețea de conducte de apă atașată clădirilor industriale ale Companiei UMIROM, fostă întreprindere de stat care fusese privatizată după căderea fostului regim comunist. În anul 2006, în cadrul procedurii judiciare de lichidare a societății U., activele acesteia au fost achiziționate de societatea C.B. În 2011, aceasta din urmă societate a fuzionat cu societatea reclamantă.La 24 august 2011, la cererea societății reclamante, aflată in litigiu cu societatea locală de apa cu privire la respectarea condițiilor contractuale de furnizare a apei, instanța Petroșani a transmis camerei de contencios administrativ a instanței Hunedoara excepția de nelegalitate, ridicată de reclamantă, a anexei la HG nr.1352/2001 în partea referitoare la rețeaua menționată anterior. Compania reclamantă a susținut că această proprietate a fost inclusă ilegal pe lista proprietăților care aparțin domeniului public local. Ea a susținut că societatea U. este proprietara imobilului și că acesta nu poate fi considerat ca aparținând domeniului public, întrucât proprietatea privată nu putea deveni proprietatea statului decât printr-o procedură de expropriere.de utilitate publică în conformitate cu prevederile din Legea nr.213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia. A susținut că la data lichidării societății U., acest bun se afla încă pe lista activelor vândute către societatea CB, cu care societatea reclamantă fuzionase în 2011. Având în vedere aceste elemente, concluzionează că aceasta era proprietarul bunului în litigiu înscris ilegal pe lista bunurilor aparținând domeniului public. Societatea reclamantă a invocat prevederile art. 4 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, care permitea oricărei persoane interesate, fără termen de executare silită, să solicite anularea unui act administrativ unilateral individual”. Avocații Gerom Real Estate au arătat că respingerea cererii și refuzul instanțelor naționale de a aplica prevederile art. 4 din Legea nr. 554/2004 de a-i examina cererea pe fond au fost arbitrare.
După deliberare, în unanimitate, Curtea a reținut că a existat o încălcare a art. 6 alin. (1) din Convenție (dreptul la un proces echitabil) fapt pentru care România trebuie să plătească reclamantului 6.000 de euro cu titlu de prejudiciu moral și 1.000 de euro pentru alte taxe.
Și totul a pornit de la conductele dezgropate de ApaServ – condusă atunci de Costel Avram, actualul administrator public al Consiliului Județean Hunedoara.
Între timp, conform informațiilor, în țară se mai pregătește un proces pentru daune care ar putea ajunge la câteva sute de mii de euro.
Statul Român ar putea să ceară în acest caz angajarea răspunderii fostului director al ApaServ, Costel Avram, astfel încât sumele stabilite de instanță drept daune, calculate ca urmare a deciziilor luate de acesta în calitate de conducător al operatorului de apă, să fie suportate chiar de el și nu de noi!
Carmen COSMAN – PREDA