Cererile privind falimentul CEH și contestațiile la tabloul de creanțe îi țin pe loc pe oficialii Ministerului Energiei

92

Ministerul Energiei nu poate adopta, la acest moment, nicio schemă de sprijin pentru Complexul Energetic Hunedoara. Societatea este în insolvență și, mai mult, pe rolul Tribunalului Hunedoara sunt nu mai puțin de 10 solicitări de deschidere a procedurii de faliment pentru entitatea energetică hunedoreană, care se adaugă altor 22 de contestații la tabelul preliminar de creanțe. Precizările vin ca urmare a solicitării adresate Ministerului Energiei de primarul Petroșaniului, Tiberiu Iacob – Ridzi, privind adoptarea de măsuri urgente pentru energie ieftină pe baza cărbunelui din Valea Jiului.

Într-un răspuns semnat de secretarul de stat în Ministerul Energiei, Akos Derzsi, se precizează că, încă din anul 2019 Complexul Energetic Hunedoara se află în procedură de insolvență, dispusă prin sentința Tribunalului Hunedoara. Iar situația economică este agravată și de celelalte acțiuni în justiție, motiv pentru care pentru CEH încă nu există un plan de reorganizare pentru societatea energetică hunedoreană.

Singurul sprijin care poate fi acordat în contextul actual, spune Akos Derzsi, este cel legat de schema de compensare a energiei electrice și gaze naturale pentru sezonul rece, adoptată de Guvern și, ulterior, de Parlament.

Reamintim că, la jumătatea lunii octombrie, primarul municipiului Petroșani, Tiberiu Iacob – Ridzi, a înaintat  o scrisoare deschisă ministrului Energiei, domnul Virgil Popescu, pe care l-a rugat să se implice în găsirea celor mai bune și mai urgente soluții pentru producerea de energie ieftină, pe baza cărbunelui din Valea Jiului

Privesc cu îngrijorare la iarna care se apropie, în contextul facturilor tot mai mari la energie electrică și termică, pe care populația va fi nevoită să le plătească. Nu doar piața internă de energie ne dă motive de îngrijorare, ci și piața europeană, unde asistăm la creșteri majore ale prețului energiei pe bază de gaze naturale. Creşterea preţurilor la gaze naturale pe piaţa en-gros din Europa încurajează din ce în ce mai multe companii de utilităţi să facă trecerea la cărbune pentru a genera electricitate. Pe piața europeană se observă în ultima perioadă o migrare masivă dinspre termocentralele pe gaz metan către mai vechile termocentrale cu cărbune, și i-am solicitat domnului ministru Virgil Popescu o implicare directă și rapidă în găsirea celor mai bune și mai urgente soluții pentru ca România să poată implementa, la rândul ei, aceste politici energetice favorabile. Este nevoie de o schemă de sprijin, pe termen scurt, mediu și lung, aplicabilă Complexului Energetic Hunedoara, astfel încât să putem să redevenim un jucător important pe piața energetică internă și, mai ales, să sprijinim populația să treacă cu bine peste iarna grea care se apropie, fără ca oamenii să fie sufocați de costurile mult prea mari la energie electrică și termică. Termocentrala Paroșeni a fost complet retehnologizată și îndeplinește toate condițiile de mediu, astfel că ar putea avea o contribuție majoră la sistemul energetic național, dacă ar avea materie primă. La această oră, unitățile miniere din Valea Jiului au o producție de maxim 700 – 800 de tone de huilă/ zi, în condițiile în care necesarul de la Paroșeni este de 1.800 de tone pe zi. Ministerul Energiei are pârghiile necesare ca să intervină pentru creșterea capacității de producție a unităților miniere din Valea Jiului ori pentru a suplimenta producția autohtonă cu huilă din import, așa cum s-a întâmplat ani de zile pentru Termocentrala Mintia, de exemplu, mai ales că vorbim despre prețuri comparabile între cărbunele autohton și cel din exterior. Avem nevoie urgentă de adoptarea acestei scheme de sprijin pentru subvenționarea prețurilor la energie pentru populația vulnerabilă, pentru plafonarea prețurilor la energie și, nu în ultimul rând, avem nevoie de un act normativ care să asigure viitorul Complexului Energetic, al mineritului și al producerii de energie IEFTINĂ în Valea Jiului, pentru întreaga țară”, explica la acel moment Tiberiu Iacob – Ridzi.

Carmen COSMAN – PREDA